Prețurile globale ale alimentelor ar putea înregistra o creștere de 18% în perioada 2025-2027, conform noilor estimări ale Băncii Mondiale. Această evoluție este proiectată pe fondul perturbărilor de aprovizionare cauzate de conflictele militare și a riscurilor climatice generate de fenomenul El Niño. Instituția cu sediul la Washington avertizează că aceste schimbări vor pune presiune pe securitatea alimentară, afectând în mod special țările cu venituri mici și gospodăriile vulnerabile din întreaga lume.
Sectorul energetic va experimenta o creștere a prețurilor de 32% în anul 2026, sub influența directă a conflictului din Orientul Mijlociu. Această evoluție va genera un efect de domino asupra costurilor de producție și transport, amplificând ulterior prețurile alimentelor. Banca Mondială estimează că prețul mediu al țițeiului Brent va crește de la 69 de dolari pe baril în 2025 la 91 de dolari în 2026, înainte de o scădere la aproximativ 79 de dolari în 2027.
Există un scenariu de risc în care prețul Brent ar putea atinge 105 dolari pe baril în 2027, dacă războiul împotriva Iranului s-ar relua după alegerile intermediare din Statele Unite. Într-o astfel de situație, prețurile alimentelor ar putea fi cu încă 12% mai mari decât în scenariul de bază. Ayhan Kose, economistul-șef adjunct al Băncii Mondiale, a declarat că „piețele de materii prime sunt lovite simultan de mai multe șocuri majore”, subliniind necesitatea de a proteja populația săracă.
Oferta globală de petrol ar putea suferi o scădere de 5,2% în 2026, reprezentând cel mai accentuat declin din ultimii 40 de ani, cu excepția anului 2020. În același timp, cererea globală de petrol ar urma să scadă cu 2,5%, pe măsură ce prețurile ridicate vor determina consumatorii să își limiteze utilizarea. Scumpirea energiei va afecta agricultura prin costurile combustibililor, transportului și îngrășămintelor, care ar putea crește cu 14% în anul 2026, influențând direct randamentele culturilor.
În ceea ce privește metalele, instituția anticipează o creștere a prețurilor de aproximativ 25% în 2026, cu aluminiul, cuprul și staniul atingând niveluri record. Această cerere este alimentată de producătorii de echipamente pentru energie regenerabilă, centrele de date pentru inteligența artificială și industria vehiculelor electrice. Presiunile simultane asupra materiilor prime vor putea alimenta inflația și vor majora cheltuielile pentru infrastructură și investiții industriale la nivel global.
Raportul Băncii Mondiale a fost publicat cu două zile înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai celor mai mari 20 de economii ale lumii, programată la Atlanta, în statul american Georgia. Discuțiile de la acest eveniment vor aborda conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, care continuă să influențeze piețele internaționale. Contextul geopolitic rămâne un factor critic pentru stabilitatea prețurilor la materiile prime și pentru gestionarea datoriilor statelor cu venituri mici.