Adoptarea rectificării bugetare de urgență de către Guvern la finalul săptămânii trecute nu a produs o schimbare majoră în modul în care investitorii evaluează economia românească. În ciuda măsurilor de ajustare fiscală, România se confruntă cu costuri ridicate pentru finanțarea datoriei publice pe piețele internaționale. Această situație indică faptul că percepția riscului asociat economiei țării rămâne la un nivel care impune dobânzi mari pentru împrumuturile statului.
Indicatorul critic pentru piețe, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe termen de 10 ani, reflectă direct costul de finanțare al statului. La data de 30 octombrie, România plătea un randament de 7,20% pentru aceste titluri de stat. Această cifră este mult peste nivelul de 3,32% înregistrat de obligațiunile similare emise de Germania, evidențiind o diferență de aproape patru puncte procentuale între cele două piețe.
Această marjă semnificativă între randamentele României și cele ale Germaniei semnalează faptul că investitorii percep un risc mult mai mare în cazul datoriei publice românești. Deși moneda națională a arătat o anumită rezistență, cu euro cotat de BNR la 5,3403 lei și dolarul la 4,7658 lei luni, costul de împrumut rămâne o problemă centrală. Diferența de randament subliniază nevoia de stabilitate fiscală pentru a reduce costurile de finanțare.
Prima rectificare bugetară din 2026 a fost justificată de necesitatea de a asigura fonduri pentru servicii publice și proiecte de investiții. Guvernul a alocat 3,47 miliarde de lei pentru pensii și 3,22 miliarde de lei pentru sectorul sănătății, alături de fonduri pentru asistență socială și bugetele locale. Investițiile publice sunt estimate la aproximativ 169 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă peste 8% din PIB.
Executivul a precizat că această rectificare menține ținta de deficit bugetar cash la nivelul de 6,2% din PIB. Decizia a fost construită pe baza execuției bugetare din primele nouă luni ale anului, perioadă în care deficitul a fost de 3,81% din PIB. Această evoluție este comparată cu intervalul similar din 2025, când deficitul s-a situat la 5,31% din PIB, indicând o traiectorie de consolidare.
Respectarea acestor ținte de consolidare fiscală este un factor determinant pentru menținerea ratingului de țară al României. O gestionare riguroasă a deficitului este esențială pentru a evita creșterea costurilor de finanțare pe piețele internaționale. Stabilizarea indicatorilor macroeconomici este necesară pentru a reduce prima de risc percepută de investitorii străini și pentru a alinia costul datoriei la niveluri mai sustenabile.