Specialiștii de la Comisia de Prognoză au revizuit estimările privind evoluția economiei românești, anticipând o contracție a PIB-ului de 0,4% până la finalul anului. Această cifră reprezintă o schimbare majoră față de previziunile din primăvara anului, când se prognoza o creștere modestă de 0,1%. Deși valoarea economiei este estimată la peste 2.086 de miliarde de lei, această creștere nominală este parțial influențată de prețurile mai ridicate, nu neapărat de o îmbunătățire a nivelului de trai.
Inflația rămâne un factor critic de presiune pentru bugetele familiilor romande, fiind estimată la 6,4% la sfârșitul anului. Această prognoză este mult mai ridicată decât nivelul de 5,3% care era anticipat anterior. Conform datelor Eurostat, România a înregistrat în septembrie o inflație de 6,5%, depășind media Uniunii Europene de 3,8%. Acest context va obliga populația să limiteze cumpărăturile și să amâne cheltuielile mari din cauza costurilor ridicate.
Sectorul energetic contribuie semnificativ la dificultățile economice, România înregistrând cea mai mare creștere a prețului curentului din Uniunea Europeană, cu aproximativ 52% într-un an. Din punct de vedere sectorial, industria ar putea suferi o scădere de 3,4% în anul 2026, în timp ce serviciile ar putea înregistra o scădere de 1,9%. Rezultatele slabe din domeniile comerțului și transporturilor sunt menționate ca factori determinanți pentru declinul activității în sectorul serviciilor.
Pe de altă parte, construcțiile și agricultura sunt singurele domenii cu perspective pozitive pentru acest an. Construcțiile ar putea înregistra o creștere de 10,1%, susținută de investițiile în infrastructură, deși piața rezidențială suferă din cauza scăderii cu 15% a autorizațiilor de construire. Agricultura ar putea avea un avans de 5,1%. Totuși, dezvoltatorii imobiliari semnalează presiuni pe costurile cu manopera și materialele de construcții, precum și o concurență din partea proiectelor PNRR.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea unei ajustări credibile a bugetului de stat, menționând pierderea a 1,5 puncte procentuale din PIB din cauza PNRR. În acest context, autoritățile trebuie să demonstreze capacitatea de gestionare a resurselor fără a depinde exclusiv de fondurile europene. Pentru anul viitor, Comisia de Prognoză estimează o revenire la creștere a economiei, cu un avans de 1,7% la nivelul PIB-ului.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum inflația și PIB-ul este monitorizată constant de instituțiile europene, precum Eurostat, pentru a evalua stabilitatea economică a statelor membre. În contextul volatilității prețurilor la energie și a presiunilor asupra bugetelor naționale, prognozele de creștere pot suferi ajustări frecvente pe măsură ce datele reale privind consumul și investițiile sunt centralizate și analizate oficial.