Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pregătește lansarea unei noi linii de finanțare destinate exclusiv sistemelor de baterii pentru stocarea energiei electrice. Această măsură vizează fermierii și procesatorii din România, oferindu-le posibilitatea de a investi în tehnologii care să asigure stabilitatea energetică. Planul instituției include și posibilitatea de a extinde proiectele deja aprobate în cadrul primelor trei sesiuni ale schemei de energie, identificate sub denumirile AGRI 1, AGRI 2 și AGRI 3.
Directorul general adjunct al AFIR, Ioan Oneț, a declarat la evenimentul Agri Next 2026 că instituția a elaborat deja ghidurile necesare pentru aceste investiții. În primele două ani ale schemei actuale, finanțările s-au concentrat pe instalarea panourilor fotovoltaice, fără a permite achiziționarea bateriilor. Ulterior, s-a oferit o flexibilitate sporită beneficiarilor pentru dimensionarea capacităților de stocare în funcție de nevoile specifice ale fiecărei exploatații, respectând raportul de un megawatt de stocare pentru un megawatt de panouri fotovoltaice.
Lansarea acestor noi resurse financiare depinde însă de obținerea unor fonduri suplimentare prin intermediul Fondului pentru Modernizare. Ioan Oneț a menționat că există speranțe pentru accesarea acestor sume, ceea ce ar permite organizarea unei sesiuni dedicate exclusiv stocării energiei electrice. În prezent, beneficiarii nu au posibilitatea de a extinde investițiile deja realizate, însă noile ghiduri pregătite de AFIR ar trebui să rezolve această limitare administrativă pentru proiectele din sesiunile anterioare.
Independența energetică este văzută ca un avantaj major pentru competitivitatea fermelor, chiar dacă este dificil de menținut pe tot parcursul anului. Ioan Oneț a subliniat că, deși producția solară scade iarna, capacitatea de a acoperi necesarul de energie din surse proprii timp de nouă luni pe an ar îmbunătăți semnificativ poziția economică a exploatațiilor. Totodată, oficialul a semnalat dificultăți legate de reticența băncilor în acordarea creditelor pentru cofinanțarea proiectelor europene și de procesele lungi pentru obținerea autorizațiilor de construire.
Pe lângă barierele financiare și birocratice, AFIR propune ca România să aloce de la bugetul de stat cel puțin dublul sumelor primite din fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii. Ioan Oneț a precizat că aproximativ 70% din investițiile din acest sector au fost finanțate prin fonduri europene, citând programul INVESTALIM ca un model de succes. Instituția, care are 26 de ani de experiență și a gestionat proiecte de aproximativ 40 de miliarde de euro, se declară pregătită să preia implementarea unor proiecte de la alte ministere.
Sectorul agricol din România se confruntă cu o dependență mare de fondurile europene pentru modernizarea infrastructurii și a procesării. În contextul actual, dezvoltarea capacităților de stocare a energiei reprezintă o componentă critică pentru reziliența fermelor în fața fluctuațiilor de preț și a schimbărilor climatice. Această tranziție către tehnologii de stocare este esențială pentru a asigura continuitatea producției și pentru a reduce impactul costurilor variabile ale energiei electrice asupra profitabilității în agricultură.