România se află în etapa finală de selecție pentru implementarea unui proiect de tip AI Gigafactory, având două oferte oficiale pe masă. Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei coordonează acest proces de aproape un an de zile, cu scopul de a anunța rezultatul oficial până la sfârșitul acestui an. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat la Concordia Summit 2026 că autoritățile au preferat discreția până la finalizarea procedurilor de selecție.
Proiectul, cunoscut sub numele de Black Sea AI Gigafactory, este coordonat de Autoritatea pentru Digitalizarea României și de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). Această inițiativă vizează obținerea unei finanțări de la Uniunea Europeană, în valoare de 4 miliarde de euro, prin intermediul programului EuroHPC Joint Undertaking. Candidatura oficială a fost înscrisă în iunie, prin transmiterea unei scristeri de intenție către Comisia Europeană, pentru a consolida poziția Europei în domeniul tehnologic.
Infrastructura planificată prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice din țară. Prima fază a proiectului vizează zona Cernavodă, unde facilitățile vor beneficia de alimentare directă din reactoarele nucleare și conexiune prin fibră optică la rețelele europene. A doua fază presupune amplasarea echipamentelor la Doicești, în județul Dâmbovița, unde se intenționează implementarea unui minireactor nuclear pentru a asigura necesarul energetic.
Obiectivele strategice ale gigafabricii includ sprijinirea reconstrucției digitale a Ucrainei și integrarea digitală a Republicii Moldova, precum și extinderea serviciilor către Serbia și Turcia. Facility-ul va combina procesoare avansate, tehnologii software, cloud și centre de date eficiente energetic, fiind alimentat de un mix de până la 1.500 MW. Accentul este pus pe surse sustenabile, în special energia nucleară, pentru a asigura un impact redus asupra mediului și autonomie strategică.
Planurile de utilizare a energiei nucleare pentru acest proiect de mare amploare au ridicat semne de întrebare în urma unor evenimente climatice recente. În urma unei secete istorice care a dus la cel mai scăzut nivel al Dunării, centrala de la Cernavodă a fost închisă, provocând o întrerupere de 3 luni a producției de energie nucleară. Experții avertizează că astfel de intermitențe ar putea deveni frecvente, afectând stabilitatea furnizării de energie necesare infrastructurii de calcul.
Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de inteligență artificială se încadrează într-un context de investiții masive în tehnologie și securitate la nivel național. În perioada actuală, România își aliniază planurile de modernizare cu necesitățile de digitalizare și apărare, vizând atât consolidarea capacităților de supercomputing, cât și dezvoltarea sectorului industrial prin tehnologii avansate și energie sustenabilă.