Viitoarea structură a Politicii Agricole Comune (PAC) ar putea pune în pericol finanțarea destinată investițiilor și modernizării fermelor din România după anul 2027. Costin Telehuz, fermier și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, avertizează că schimbările propuse de Comisia Europeană vor impune decizii dificile privind alocarea bugetelor. Există riscul ca autoritățile naționale să prioritizeze plățile directe pentru a menține stabilitatea financiară a fermierilor, sacrificând astfel fondurile necesare dezvoltării pe termen lung.
Noua configurație a finanțării europene presupune eliminarea separării actuale între cei doi piloni ai politicii agricole, reunificându-i într-un singur cadru de finanțare. Această schimbare va transfera responsabilitatea decizională direct către statele membre, care vor trebui să stabilească singure raportul dintre sumele alocate plăților directe și cele destinate investițiilor. Costin Telehuz subliniază că această lipsă de separare va intensifica dezbaterea internă privind prioritățile bugetare ale statului român.
Presiunea asupra bugetului agricol este considerată ridicată, deoarece resursele totale vor fi mai mici, ceea ce poate genera tentația de a reduce partea destinată investițiilor. Fostul secretar de stat menționează că este puțin probabil ca un ministru, inclusiv Florin Barbu, să decidă reducerea subvențiilor directe. Această prudență este justificată de faptul că România nu a ajuns încă la nivelul de convergență externă față de media Uniunii Europene, fiind vulnerabilă la orice scădere a plăților pe suprafață sau pe cap de animal.
O altă măsură semnificativă care ar putea fi implementată este plafonarea subvențiilor acordate fermelor mari, o decizie văzută ca fiind mai ușoară din punct de vedere politic. În contextul constrângerilor bugetare, tăierea fondurilor de la numărul redus de fermieri mari este considerată o opțiune mai accesibilă pentru decidenți. Totuși, rămâne de stabilit dacă statele membre vor avea autonomia de a decide singure pragul de la care se va aplica această plafonare a sprijinului financiar.
Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 include și un plafon anual de 100.000 de euro pentru sprijinul direct acordat unei singure ferme, conform regulilor ce vor fi stabilite. Deși detaliile privind distribuția fondurilor și regulile de plafonare sunt încă în etapa de negocieri europene, îngrijorarea principală rămâne impactul asupra modernizării. Dacă bugetul va fi limitat, investițiile necesare pentru dezvoltarea sectorului agricol ar putea pierde teren în fața necesității de a asigura plățile directe.
Sistemul de subvenționare agricolă din Uniunea Europeană funcționează prin intermediul Politicii Agricole Comune, care este finanțată din bugetul general al UE. Această politică este structurată în prezent pe doi piloni distincti, unul dedicat plăților directe pentru menținerea activității și celălalt axat pe dezvoltarea rurală și investiții. Trecerea către un model de finanțare unificat reprezintă o schimbare fundamentală în modul în care statele membre își gestionează resursele pentru sectorul agricol.