Un nou proiect de lege aflat în dezbaterea Senatului României propune instituirea unor mecanisme pentru protejarea intereselor naționale în domenii strategice ale economiei. Această inițiativă legislativă ar putea introduce un drept de preempțiune prin care statul român să aibă prioritate la cumpărarea unor participații sau active declarate de interes strategic. În acest scenariu, statul ar putea deveni cumpărătorul direct în locul unui terț, respectând aceleași condiții și preț oferite de un investitor privat.
Proiectul extinde rolul statului dincolo de actualul mecanism de examinare a investițiilor străine directe (FDI), care permite doar analiza sau blocarea unor tranzacții. Noua propunere ar permite Guvernului să devină el însuși cumpărătorul activelor vizate, în special în situațiile în care operatori importanți se află în dificultate financiară sau în insolvență. Această schimbare de paradigmă transformă statul dintr-un simplu regulator într-un potențial participant activ pe piața de achiziții.
Spectrul domeniilor vizate este extrem de larg, incluzând energia, apărarea, industria farmaceutică, IT&C, industria alimentară sau infrastructura de transport. Pentru a fi declarat strategic, un activ trebuie să demonstreze că întreruperea activității sale ar afecta securitatea economică sau socială a țării. Criteriile pot include atingerea unui prag de minim 10% din producția națională anuală, deținerea a peste 5.000 de angajați sau active evaluate la peste 100 milioane de euro.
Din perspectiva pieței de fuziuni și achiziții (M&A), procedura propusă ar putea prelungi semnificativ calendarul tranzacțiilor, procesul putând ajunge la șase luni. Există incertitudini privind momentul în care o companie primește statutul de interes strategic și dacă acesta se aplică și tranzacțiilor deja desfășurate. Investitorii vor trebui să includă verificarea acestui potențial statut strategic în procesul de due diligence, alături de analizele financiare și juridice standard.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea, dar a solicitat clarificarea unor prevederi pentru a echilibra restricțiile cu libertatea economică. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal a semnalat lipsa unei evaluări bugetare privind costurile pe care statul le-ar putea suporta prin exercitarea acestui drept de cumpărare. În prezent, proiectul se află în procedură de urgență la Senat, urmând ca Camera Deputaților să fie camera decizională pentru acest act normativ.
Reglementările privind protecția activelor strategice reflectă o tendință europeană de securitate economică, însă aplicarea lor trebuie să respecte principiile de proporționalitate. Conform jurisprudenței CJUE, orice măsură care face o investiție mai puțin atractivă trebuie să răspundă unei amenințări reale și grave la adresa intereselor fundamentale ale societății. O aplicare necalibrată ar putea afecta direct atractivitatea pieței de investiții din România prin creșterea riscurilor de execuție.