Instabilitatea politică și lipsa unui guvern capabil să ia decizii administrative pot duce la un curs de schimb de 5,40 lei pentru euro, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Analistul subliniază că această evoluție valutară ar fi însoțită de o inflație care ar putea rămâne la niveluri de 6–7% până la sfârșitul anului. Scenariul de risc pune sub semnul întrebării stabilitatea economică, amenințând cu creșterea costurilor pentru populație și companii.
Conform analizei realizate de Adrian Negrescu, cursul valutar actual depășește deja estimările Comisiei Națională de Prognoză, care anticipa un curs de 5,24 lei abia pentru anul viitor. Specialistul menționează că valuta europeană a atins un maxim istoric și există riscul de a depăși pragul de 5,3 lei în perioada următoare. Această evoluție este alimentată de incertitudinea legislativă și de prezența speculatorilor externi care profită de situația actuală a economiei românești.
Impactul financiar al blocajului politic este semnificativ, fiind estimată o pierdere de aproximativ 8 miliarde de euro în ultimele patru luni de criză. Adrian Negrescu explică faptul că fiecare lună de instabilitate decizională costă economia în jur de 2 miliarde de euro, afectând direct dobânzile și cursul valutar. Această situație duce la amânarea investițiilor și la creșterea costurilor de viață, în timp ce politicii măsoară timpul prin runde de negocieri.
Pe plan financiar, se preconizează că dobânda-cheie ar putea rămâne la 6,50%, menținând creditele scumpe pentru cetățeni și firme. De asemenea, randamentele titlurilor de stat pe zece ani ar putea urca spre 7–8%, iar Bursa de Valori București ar putea suferi o corecție de până la 22%. Adrian Negrescu estimează că riscul ca România să fie retrogradată în categoria „junk” în următoarele 6–12 luni depășește pragul de 50%.
Situația companiilor este deja critică, înregistrându-se un număr de 3.855 de firme în insolvență în primul semestru, cel mai mare nivel pentru această perioadă din ultimii 8 ani. O eventuală retrogradare a ratingului de țară ar crește imediat costurile de împrumut pentru stat și bănci, punând presiune suplimentară pe leu. Adrian Negrescu avertizează că o astfel de notă de plată va afecta direct fiecare cetățean prin prețuri mai mari.
Contextul economic actual este marcat de o incertitudine care pune sub presiune ratingurile de credit ale țării. Deși anumite instituții financiare anticipează menținerea ratingului de către agenții de evaluare, riscul de retrogradare rămâne semnificativ din cauza incertitudinii politice și a așteptărilor legate de bugetul viitorului. Această vulnerabilitate macroeconomică amplifică riscurile de speculație pe piața valutară și pe piața de capital.