Piața financiară a reacționat la depunerea programului de guvernare și a listei de membri a viitorului Guvern, condus de Luca Niculescu, la Parlament. După ce randamentele obligațiunilor de stat au scăzut la un minim de 7,09% pe 15 octombrie, piața a înregistrat o corecție vineri. Randamentul obligațiunilor de stat cu scadență la 10 ani a urcat la 7,22% pe 16 octombrie 2026, marcând o creștere de 0,04 puncte procentuale față de sesiunea anterioară.
Situația financiară a statului este marcată de o creștere semnificativă a costurilor de finanțare. Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, cheltuielile cu dobânzile ar urma să atingă în acest an circa 62,5 miliarde de lei, de la aproximativ 50 de miliarde de lei în anul precedent, ceea ce reprezintă o majorare de 25%. Datele oficiale arată că, în primele nouă luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 50,63 de miliarde de lei, cu 10,69 de miliarde de lei mai mult față de perioada aceeași din anul trecut.
Impactul acestor costuri asupra bugetului este major, reprezentând aproximativ 2,5% din PIB. Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că aproape 10 lei din fiecare 100 de lei încasați la buget se duc exclusiv către plata dobânzilor. Această sumă nu poate fi direcționată către alte sectoare critice, precum spitalele, școlile sau construcția de autostrăzi. Un studiu realizat de BNR indică faptul că România este a patra țară din Uniunea Europeană după nivelul dobânzilor aferente datoriei publice plătite din PIB.
Viitorul Executiv va trebui să gestioneze un necesar brut de finanțare estimat la 239 de miliarde de lei pentru anul 2027. Traiectoria de ajustare fiscală convenită cu Comisia Europeană impune limitarea creșterii cheltuielilor nete la doar 4,6% din PIB pentru anul 2027. Proiectul de buget trebuie transmis Parlamentului până la jumătatea lunii noiembrie, însă se estimează că acest termen va fi depășit, având în vedere că noul guvern va avea mai puțin de o lună pentru elaborarea documentului.
Guvernul condus de Luca Niculescu a anunțat priorități fiscale, inclusiv reducerea deficitului la 5,2% din PIB în 2027. Planurile includ combaterea evaziunii fiscale, introducerea unui mecanism de impozitare la ieșire (exit tax) și reforma impozitării proprietăților către valoarea de piață. De asemenea, se propune eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie și reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamale Română într-o singură autoritate fiscală și de control.
Nivelul datoriei guvernamentale a depășit pragul de 60% din PIB, acesta fiind considerat un nivel de alertă conform Tratatului de la Maastricht. Acest act fondator al Uniunii Europene stabilește limitele de stabilitate fiscală pentru statele membre. În contextul actual, România se confruntă cu necesarul de împrumuturi atât pentru acoperirea deficitului bugetar, cât și pentru rambursarea datoriilor care ajung la scadență pe piețele internaționale.