Leul a înregistrat o depreciere de 1,36% față de euro în primele trei săptămâni ale lunii octombrie, pierzând 7,18 bani în această perioadă. Cursul de schimb a evoluat de la 5,2777 la începutul lunii până la 5,3485 la data de 23 octombrie. Această scădere a valorii monedei naționale are loc într-un context în care investitorii par să își diminueze apetitul pentru activele exprimate în lei, semnalând o posibilă creștere a primei de risc pentru România.
Evoluția randamentelor la titlurile de stat pe 10 ani a prezentat o volatilitate marcată, reflectând incertitudinea piețelor. După o perioadă de stabilitate în jurul valorii de 7%, randamentele au început să crească odată cu deprecierea leului. În cursul zilei de 22 octombrie, acestea au ajuns la 7,14%, atingând chiar și pragul de 7,22% pe perioade scurte. Această mișcare contrapune o perioadă anterioară de corecție, survenită după decizia S&P de a menține ratingul României la începutul lunii octombrie.
Analizele economice subliniază că BNR se confruntă cu un compromis dificil între menținerea stabilității cursului și controlul inflației. O depreciere mai pronunțată ar putea crește rapid costul bunurilor importate, afectând economia cu importuri intense. Totuși, limitarea acestei deprecierei poate duce la o deteriorare a competitivității costurilor, deoarece costurile interne cresc mai rapid decât cele ale partenerilor comerciali. În prezent, România pare să opteze pentru o combinație între stabilitatea cursului și gestionarea unei inflații persistente.
În ceea ce privește structura deținerilor de titluri de stat, ponderea nerezidenților a scăzut la 16,7% în iulie 2026, de la un nivel de aproximativ 24-25% înregistrat în 2024. Deși scăderea procentuală este vizibilă, se pune sub semnul întrebării dacă această tendință implică o ieșire reală de valută sau dacă investitorii aleg să reinvestească în alte active locale. Incertitudinea politică și riscul de deteriore a deficitului bugetar rămân factori care pot influența deciziile investitorilor de a cere o primă de risc mai mare.
Expertiza oferită de specialiștii RoEM-UBB FSEGA indică faptul că randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a cunoscut creșteri accelerate după anul 2021. Această tendință a fost alimentată de majorarea dobânzilor la nivel global ca răspuns la inflație, depășind pragul de 6% în 2022, cel mai înalt nivel din ultimul deceniu. Această evoluție reflectă atât presiunile inflaționiste interne, cât și percepția riscului de credit de către investitorii străini pe piața de capital.
Tranziția de la un model de creștere bazat pe consum către unul bazat pe investiții și productivitate reprezintă un proces de durată pentru economia română. Capacitatea noului guvern de a implementa măsuri de consolidare fiscală va fi esențială pentru a menține credibilitatea în fața piețelor. Dacă tendințele actuale de depreciere a monedei și creștere a dobânzilor se suprapun, există riscul unei scăderi a apetitului pentru activele locale și al unei eventuale retrogradări în categoria Junk.