Piețele valutare și bursiere europene traversează o perioadă de volatilitate, sub influența incertitudinii politice și a diferențelor de randamente ale obligațiunilor de stat. Euro s-a depreciat față de dolarul american, ajungând la aproximativ 1,12, un nivel care nu a mai fost înregistrat din mai 2025. Această slăbiciune este alimentată de lărgirea diferenței dintre randamentele obligațiunilor de stat americane pe 10 ani și cele germane, care au crescut de la 1,4 puncte procentuale la începutul lunii septembrie la peste 1,8 puncte procentuale.
În zona euro, stabilitatea este pusă la încercare de situația finanțelor publice din Franța și de alegerile anticipate din Spania, programate pe 29 noiembrie. Franța se confruntă cu o vânzare masivă de obligațiuni, pe fondul îngrijorărilor legate de neîndeplinirea țintelor de deficit, care nu se mai apropie de pragul de 5% din PIB. Obligațiile franceze pe 10 ani au înregistrat cea mai slabă performanță trimestrială de la introducerea monedei euro, iar diferența față de cele germane a atins vineri 152 de puncte de bază, cea mai mare valoare din 2011.
Spania adaugă un nou strat de incertitudine, având o datorie publică de aproape 101% din PIB. Deși poziția fiscală este relativ mai solidă decât în Franța sau Italia, riscurile privind datoria suverană și politicile economice rămân ridicate. Investitorii urmăresc cu atenție sectorul energiilor regenerabile, utilitățile și apărarea, evaluând modul în care eventualele schimbări de guvern ar putea influența cheltuielile publice și prioritățile climatice, în contextul volatilității care afectează indicele IBEX.
La nivel local, leul a început să se deprecieze atât față de euro, cât și față de dolar. Cursul a ajuns vineri la 5,34 față de euro și la 4,75 față de dolar, însă marți scăderea a continuat, atingând 5,35 față de euro și 4,76 față de dolar. Această evoluție este cauzată de criza politică prelungită și de deciziile agențiilor de rating. Scăderea valorii leului crește costurile pentru importurile esențiale, precum combustibilul, într-un context în care presiunile inflaționiste persistă în economia românească.
Bursa de Valori din București a înregistrat o scădere de 7% în ultima lună, deși indicele BET a crescut luni cu peste 4% după ce S&P a menținut ratingul de investiții al României. Totuși, lipsa unui guvern ridică semne de întrebare privind direcția reformelor de stabilizare bugetară. Piețele așteaptă acum decizia Băncii Naționale a României de joi privind rata dobânzii, însă o reducere a acesteia pare puțin probabilă, în ciuda recesiunii actuale, din cauza inflației.
În următoarele săptămâni, stabilitatea politică și gestionarea finanțelor publice vor fi elemente critice pentru atenuarea presiunii asupra monedelor și a costurilor de împrumut. Investitorii vor monitoriza sensibilitatea băncilor la randamentele obligațiunilor suverane și evoluția spread-urilor. Deciziile băncilor centrale vor rămâne de o importanță majoră, pe măsură ce piețele încearcă să determine dacă revenirea optimismului la Bursa de Valori din București este o tendință durabilă sau doar un sentiment de ușurare temporar.