JP Morgan a emis o notă practică fără precedent către investitori, prin care admite că echipa sa de experți nu mai poate anticipa modul în care conflictul dintre SUA și Iran va afecta prețurile petrolului. Instituția financiară a declarat că, în prezent, nu mai deține o viziune de bază asupra pieței, menționând că „pur și simplu nu știm cum să modelăm deznodământul”. Această declarație reflectă dificultatea de a calcula impactul economic al tensiunilor geopolitice actuale.
La începutul conflictului, banca de investiții a presupus existența unor „linii roșii economice” pe care administrația Trump nu le-ar fi depășit. Analistii de la JP Morgan considerau că se va ajunge la un acord pentru redeschiderea rutei de transport maritim din Strâmtoarea Ormuz încă din luna iunie. Aceste limite economice includeau prețul petrolului sub pragul de 100 de dolari pe baril, inflația sub 4%, benzina sub 5 dolari pe galon și ratele pentru împrumuturile guvernamentale sub 5%.
Situația actuală a demonstrat însă că aceste limite au fost depășite, iar strategia de ieșire din criză este considerată mult mai puțin clară. În ultimele săptămâni, prețurile petrolului au urcat din nou peste 100 de dolari pe baril, în timp ce randamentul obligațiunilor guvernamentale emise de SUA a trecut de pragul de 5%. Deși echipa de „materii prime” de la JP Morgan estima o valoare de aproximativ 90 de dolari pe baril pentru luna septembrie, piața tranzacționează peste 100 de dolari.
Incertitudinea este alimentată și de riscurile legate de aprovizionarea din Orientul Mijlociu, inclusiv de prezența houthiților din Yemen la gura căii navigabile din Strâmtoarea Bab al-Mandab. Această rută internațională de transport maritim este considerată o altă zonă critică de risc. În același timp, lipsa unor semnale clare de dezescaladare a războiului din Ucraina face ca presupunerea unei perturbări temporative a aprovizionării globale să devină tot mai greu de susținut de către analiști.
Donald Trump a declarat că nu crede că războiul din Iran se va încheia înainte de alegerile midterms din noiembrie, însă a susținut că prețurile petrolului vor scădea brusc imediat după acestea. Pe plan monetar, Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor pentru prima dată în mai bine de trei ani, semnalând posibile creșteri suplimentare până în 2027. Președintele Fed, Kevin Warsh, a justificat această măsură prin faptul că inflația a rămas prea ridicată pentru o perioadă lungă de timp.
Evoluția prețurilor la energie și combustibili rămâne un factor critic pentru stabilitatea economică globală, influențând direct costul vieții și deciziile de investiții ale marilor actori financiari. Instabilitatea piețelor de mărfuri este adesea amplificată de deciziile politice și de controlul rutelor comerciale strategice, elemente care determină volatilitatea indicatorilor macroeconomici monitorizați de investitorii profesioniști din întreaga lume.