Românii care beneficiază de venituri de minimum 10.000 de lei pe lună manifestă un interes pentru plasarea capitalului, însă majoritatea nu utilizează un plan bine definit. Conform unui studiu realizat de Frappe Digital pentru Raiffeisen Bank România, 9 din 10 respondenți din acest segment de venituri nu dețin o strategie de investiții clară. Această situație evidențiază o discrepanță între dorința de a genera randamente și capacitatea de a organiza activele într-un mod coerent și planificat pe termen lung.
În ceea ce privește preferințele de alocare a capitalului, respondenții au indicat diverse direcții în cazul unei sume de 100.000 de euro. Un segment de 28% dintre participanți ar opta pentru acțiuni sau fonduri mutuale, în timp ce 23% ar prefera instrumente clasice, precum un cont de economii sau un depozit bancar. În plus, 7% dintre persoanele interrogate ar păstra suma integrală într-un cont curent, reflectând o abordare mai conservatoare a gestionării banilor.
Obstacolele care limitează activitatea de investiții sunt diverse, însă teama de pierdere rămâne factorul principal. Aproximativ 39% dintre respondenți au menționat riscul de a pierde bani ca fiind principala barieră, în timp ce 29% indică resursele financiare insuficiente. De asemenea, 28% au subliniat nevoia de diversificare a portofoliului pentru reducerea riscurilor, iar 18% au declarat că nu știu de unde să înceapă procesul de investiție, semnalând o lipsă de educație financiară.
Obiectivele financiare prioritare pentru acest grup de cetățeni sunt orientate către stabilitate și protecția activelor. Independența financiară, care include posibilitatea unei pensionări anticipate, ocupă prima poziție în preferințe. Urmează protejarea economiilor împotriva inflației și creșterea capitalului pe termen lung. Mihail Ion, Vicepreședinte Retail și Membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, subliniază că există un decalaj între intenție și planificare, necesitând trecerea de la decizii punctuale la o abordare structurată.
În fața unei eventuale corecții a pieței, comportamentul investitorilor români pare să fie unul de reziliență. Dacă valoarea investițiilor ar scădea cu 10% într-un interval scurt, 36% dintre respondenți ar continua să investească conform planului stabilit, iar 27% ar decide să injecteze capital suplimentar. O parte de 26% nu ar efectua nicio schimbare, în timp ce doar 6% ar opta pentru vânzarea unei părți sau a întregului portofoliu de investiții.
Gestionarea activelor financiare într-un mediu economic volatil necesită o înțelegere profundă a produselor și a nivelului de risc asumat. În România, segmentul de persoane cu venituri de peste 10.000 de lei lunar reprezintă o categorie de consumatori cu potențial ridicat pentru piața de capital. Totuși, succesul acestora depinde de capacitatea de a stabili obiective măsurabile și de diversificarea portofoliilor pentru a minimiza impactul fluctuațiilor de piață.