Marea Neagră a devenit, în anul 2026, cea mai periculoasă rută maritimă la nivel global din perspectiva numărului de marinari uciși. Această evoluție este cauzată de intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale, riscurile extinzându-se și în apropierea României și Bulgariei. Situația tensionată pune presiune pe stabilitatea regională, în timp ce costurile asigurărilor împotriva riscurilor de război forțează mulți armatori să evite complet această zonă maritimă.
De la începutul anului, peste 570 de nave au fost victime ale atacurilor în Marea Neagră, înregistrându-se cel puțin 40 de decese în rândul echipajelor. Cifrele sunt semnificativ mai mari decât în alte zone critice, precum strâmtoarea Ormuz, unde au fost confirmate doar 24 de decese. În perioada dintre iulie și septembrie, aproximativ 387 de nave au fost atacate, ceea ce reprezintă de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul precedent, înregistrându-se în medie peste patru atacuri pe zi.
Țintele acestor acțiuni includ petroliere, nave de marfă și vase care transportă cereale, unele fiind avariate în urma bombardamentelor asupra porturilor. Estimările companiei Ambrey indică faptul că aproximativ 90% dintre atacurile raportate în ultimele 45 de zile au fost atribuite Rusiei. În același timp, Ucraina desfășoară o campanie de atacuri împotriva infrastructurii portuare și a navelor rusești, extinzându-și aria de operațiuni de la transportul de combustibil către Crimeea către traficul maritim de lângă strâmtoarea Kerci.
Modul de desfășurare al atacurilor s-a schimbat, punând echipajele într-un pericol extrem. Thomas Alexa, analist senior la Ambrey, explică faptul că, anterior, Ucraina viza instalațiile de încărcare sau sistemele de cârmuire, însă acum loviturile vizează punțile de comandă și spațiile de locuit. Această schimbare tactică, similară cu cea a Rusiei, crește probabilitatea de victime în rândul marinarilor. Acest context de securitate precar afectează direct exporturile de cereale ale Ucrainei, care în august au scăzut la 1,4 milioane de tone.
Impactul economic este amplificat de creșterea costurilor pentru companiile de transport maritim. Primele pentru asigurarea împotriva riscurilor de război pot ajunge la 15% din valoarea unei nave, ceea ce descurajează armatorii și reduce capacitatea de transport comercial. Pentru a compensa pierderile, Ucraina încearcă să redirecționeze mărfurile către porturile de pe Dunăre, însă acestea sunt și ele vizate de atacuri și nu pot înlocui integral infrastructura portuară de la Marea Neagră. Doar 10% din exporturile ucrainene de cereale mai utilizează porturile de la Marea Neagră.
Instabilitatea din regiune a generat și cereri de securitate la nivelul organizației NATO. După ce șase nave comerciale au fost atacate într-un interval de zece zile la jumătatea lunii octombrie, România și Bulgaria au solicitat aliaților consolidarea apărării antiaeriene. Statele menționate au cerut furnizarea de mijloace suplimentare pentru combaterea dronelor, pe fondul creșterii amenințărilor asupra zonelor de proximitate cu teritoriile lor.