Piețele financiare din Brazilia au intrat într-o etapă de volatilitate extremă după rezultatul alegerilor prezidențiale, în care Luiz Inácio Lula da Silva a obținut victoria. Realul brazilian s-a depreciat cu aproape 12% față de dolar în primele ore de tranzacționare, înainte de a recupera parțial pierderile, ajungând la o cotare de aproximativ 5,43 reali pentru un dolar. Această scădere de 8,4% față de închiderea de vineri reprezintă cea mai mare depreciere zilnică a monedei naționale din anul 1999.
Principalul indice bursier, Bovespa, a suferit o prăbușire de aproximativ 15%, marcând cea mai slabă performanță dintr-o singură ședință din 1990. Scăderea a fost atât de bruscă încât autoritățile bursiere au fost nevoite să activeze mecanismul de suspendare temporară a tranzacțiilor. Sectorul financiar a fost cel mai afectat, operatorul B3 pierzând 36% din valoare, în timp ce BTG Pactual a scăzut cu 33%, Banco do Brasil cu 28%, iar Bradesco cu 23%.
Investitorii manifestă temeri legate de capacitatea statului de a-și controla finanțele publice, pe fondul promisiunilor lui Lula de a crește cheltuielile. Președintele a propus măsuri precum transportul public gratuit în weekend, ștergerea unor datorii și majorarea ajutoarelor sociale. Această direcție de politică fiscală contrastează cu promisiunile lui Flávio Bolsonaro, care anticipa o reducere a cheltuielilor publice. Din acest motiv, randamentele unor obligațiuni guvernamentale au depășit pragul de 15%.
Impactul prăbușirii s-a extins și la companiile listate în SUA, precum XP Inc, care a scăzut cu 48%, sau fintech-ul Nubank, cu 12%. Efectele au fost resimțite și în Europa, unde acțiunile grupului Santander au scăzut cu 3,8%. În prezent, Banca centrală a Braziliei menține dobânda de politică monetară la nivelul de 13,75%, un curs ridicat care afectează investițiile și consumul, într-un context în care piețele așteaptă o nominalizare clară pentru funcția de ministru al Finanțelor.
Situația economică este complicată de nivelul actual al datoriei publice, care reprezintă circa 83% din PIB. Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional, deficitul bugetar al Braziliei ar putea ajunge la aproximativ 8% din PIB în anul 2026. Aceste cifre contribuie la menținerea unor costuri mari de finanțare pentru cea mai mare economie din America Latină, în condițiile în care Lula va trebui să guverneze într-un Congres dominat de conservatori.
În contextul global, Brazilia rămâne un actor economic major, însă stabilitatea sa depinde de echilibrul dintre politicile sociale și disciplina fiscală. Deși bursa înregistrase un avans de 38% calculat în dolari înainte de scrutin, victoria lui Lula a inversat brusc această tendință de creștere, punând presiune pe stabilitatea realului și pe capacitatea de rambursare a datoriei suverane.