Cursul euro a înregistrat o scădere luni, 5 octombrie 2026, fiind cotat la 5,3306 lei, conform datelor furnizate de BNR. Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,0141 lei față de ședința precedentă, când moneda europeană era evaluată la 5,3447 lei. În același interval, dolarul american a urcat la 4,7569 lei, în timp ce francul elvețian a ajuns la 5,7358 lei, iar lira sterlină a fost cotată la 6,2894 lei.
Raportul Macroeconomic Outlook pe 2027 elaborat de CFA România indică un interval de schimb pentru euro situat între 5,40 și 5,50 lei la finalul anului viitor. Analiza sugerează că moneda națională ar putea urma un trend de depreciere anuală de aproximativ 2%-3%. Deși leul rămâne apreciat în termeni reali, experții avertizează că evoluția cursului ar putea fi influențată de riscuri legate de credibilitatea fiscală și de eventualele șocuri externe.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a subliniat că deprecierea leului nu este strâns legată de absența unui guvern, deoarece acest proces a început deja. El a menționat că, de la izbucnirea războiului din Ucraina, leul s-a apreciat cu 17% în termeni reali. Totuși, moneda națională se află pe un trend de depreciere de anul trecut, o tendință care ar putea continua în perioada următoare, conform estimărilor furnizate de instituție.
Perspectiva economică pentru anul 2027 include o creștere economică foarte modestă, situată între 0% și 0,5%, după o ușoară recesiune anticipată în prezent. Inflația ar putea urma un parcurs ascendent, iar BNR ar putea reduce rata dobânzii la un nivel de 5%-5,5%, în funcție de contextul extern. Un punct critic este deficitul bugetar, care ar putea atinge 6% la finalul anului 2027 dacă direcția actuală de cheltuieli este menținută.
Riscurile privind ratingul suveran al României rămân semnificative, existând posibilitatea ca țara să ajungă în categoria „junk”. Adrian Codîrlașu a precizat că agențiile de rating monitorizează dacă măsurile de reducere a deficitului vor fi menținute sau dacă vor suferi un revers. Scenariul este complicat de dobânzile ridicate din Statele Unite, Germania și Japonia, precum și de riscurile geopolitice, inclusiv conflictul din Iran și escaladarea războiului din Ucraina.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este strâns legată de stabilitatea fiscală și de capacitatea statului de a gestiona deficitul bugetar. În contextul actual, România gestionează un buget deja aprobat, ceea ce impune o continuitate în execuția acestuia. Monitorizarea ratingului de credit și a deficitului de cont curent rămâne esențială pentru menținerea stabilității monedare în fața volatilității piețelor internaționale și a prețurilor la energie.