Cursul de schimb al leului față de euro ar putea intra într-o perioadă de depreciere ușoară, conform analizei oferite de Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România. Expertul subliniază că această evoluție este determinată în principal de diferențialul ridicat de inflație existent între România și zona euro. Această tendință este considerată o consecință naturală a disparităților de prețuri pe termen mediu și pe termen lung, reflectând dinamica economică actuală.
Analiza vine după ce moneda europeană a atins un nou maxim istoric în raport cu moneda națională. Vineri, Banca Națională a României a calculat euro la un curs de 5,3447 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 6,7 bani, respectiv 1,27%, față de cotația anterioară de 5,2777 lei. Adrian Codirlașu menționează că o fluctuație de 1% într-o singură zi este un eveniment normal pe piețele internaționale, deși piața locală este obișnuită cu o volatilitate mult mai redusă.
Pe lângă evoluția cursului valutar, atenția investitorilor este îndreptată către decizia agenției de rating S&P. Adrian Codirlașu estimează că există șanse mai mari ca România să își păstreze calificativul de economie recomandată investițiilor, deși nu exclude un risc de downgrade. Potrivit acestuia, raportul S&P ar putea fi mai negativ comparativ cu cel de anul trecut, însă menținerea ratingului investment grade depinde direct de capacitatea guvernului de a reduce deficitul bugetar.
Performanța actuală a guvernului în reducerea deficitului este un factor critic pentru stabilitatea ratingului. Adrian Codirlașu precizează că, deși guvernul a livrat rezultate mai bune decât s-a promis în această direcție, incertitudinea provine din viitor. Dacă se va reveni la o politică fiscală bazată pe creșterea cheltuielilor și a datoriei, România ar putea retrograda. Astfel, evaluarea agențiilor se concentrează pe echilibrul dintre măsurile de consolidare implementate și posibilitatea de reversibilitate a acestora.
Contextul fiscal al României este marcat de necesitatea unei ajustări care să asigure credibilitatea bugetară pe termen lung. Deși ajustările fiscale pot depăși așteptările, incertitudinea politică exercită o presiune constantă asupra procesului de consolidare. Este necesară menținerea unui buget credibil pentru perioada următoare, pentru a asigura stabilitatea indicatorilor macroeconomici și pentru a răspunde cerințelor agențiilor de rating internaționale privind gestionarea deficitului și a datoriei publice.
Adrian Codirlașu a observat că această tendință de depreciere a leului a fost vizibilă înainte de începutul războiului din Ucraina și a fost reluată anul trecut. Această evoluție reflectă modul în care inflația influențează puterea de cumpărare a monedelor în raport cu blocul european. Monitorizarea strictă a deficitului bugetar rămâne pilonul central pentru evitarea unei scăderi a calificativului de creditabilitate al țării.