Instabilitatea politică și fiscală afectează marile monede, în timp ce leul românesc atinge noi minime istorice. În acest context, investitorii caută alternative pentru a contracara pierderea puterii de cumpărare, în condițiile în care euro pierde teren în fața dolarului american, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni. Această scădere a monedei unice europene este alimentată de incertitudinile legate de situația fiscală a Franței și de instabilitatea politică din cea de-a doua economie a zonei euro.
Leul românesc a depășit pragul de 5,35 lei pentru un euro, după ce președintele Nicușor Dan a făcut a patra nominalizare consecutivă pentru funcția de prim-ministru. În ciuda unei dobânzi de politică monetară de 6,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, Banca Națională nu a reușit să mențină stabilitatea monedei naționale. Valoarea leului este influențată direct de evoluțiile pieței valutare, într-un regim de incertitudine economică.
România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, situat între 7% și 9% din PIB, similar cu situația Franței. Rezervele valutare ale băncii centrale au scăzut cu 4,8 miliarde de euro în luna septembrie, pe fondul costurilor de rambursare a datoriei publice și a deficitului de cont curent. Această scădere limitează capacitatea de intervenție a băncii centrale, situație semnalată și de agențiile de rating prin retrogradarea datoriei suverane la cel mai scăzut nivel de peste categoria speculative.
Interesul pentru instrumentele în euro crește, depășind 70% din volumul subscris la emisiunile recente de titluri de stat de pe Bursa de Valori București. Depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut cu 5,2% în august 2026, ajungând la 28,9 miliarde de euro. Totuși, trecerea la euro nu protejează complet economiile, deoarece moneda europeană s-a depreciat semnificativ față de dolar, lira sterlină și francul elvețian, oferind doar o protecție parțială împotriva inflației.
O analiză a unei sume de 10.000 de lei între august 2025 și august 2026 arată că păstrarea banilor în lei ar fi dus la o valoare reală de 9.410 lei. Dacă suma ar fi fost convertită în euro, valoarea ar fi fost de 9.752 de lei, în timp ce investiția în aur ar fi generat 12.849 lei. La o inflație de 6,27%, randamentele reale au fost de -5,9% pentru lei, -2,5% pentru euro și de 28,5% pentru aur, evidențiind superioritatea metalului prețios.
Băncile centrale adoptă o strategie similară prin achiziții masive de aur, depășind producția minieră anuală mondială. În perioada 2022-2025, achizițiile nete au însumat aproape 4.030 de tone, comparativ cu media de 500 de tone din deceniul anterior. La sfârșitul anului 2025, aurul reprezenta deja 27% din rezervele internaționale la valoarea de piață, depășind obligațiunile guvernamentale americane (22%) și euro (15%), consolidându-și rolul de activ de refugiu.