Piața de capital din România trebuie să devină un instrument activ de dezvoltare economică, nu doar o simplă reflectare a economiei. Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF, susține că este necesar un plan de țară care să permită mobilizarea capitalului privat către sectoarele strategice. Această abordare este esențială pentru a răspunde provocărilor europene legate de tehnologie, energie și securitate, într-un context în care resursele publice nu pot asigura singure volumul necesar de investiții.
Evoluția sectorului financiar a cunoscut progrese, inclusiv existența unei Contraparte Centrale autorizate și a unei Piețe de Creștere. Totodată, cadrul de reglementare a trecut printr-un proces de modernizare, însă provocările rămân semnificative. Gabriel-Ioan Avrămescu pune accent pe necesitatea de a crea o piață mai profundă și mai lichidă, cu un număr mai mare de companii listate și produse financiare care să răspundă nevoilor reale ale economiei naționale.
La nivel european, raportările lui Draghi și Letta evidențiază dificultatea de a mobiliza capital pentru investiții și scăderea productivității. Europa are nevoie de un model de creștere bazat pe inovare și securitate, care să reducă dependența de furnizori externi. În acest context, orientarea eficientă a economiilor populației, a fondurilor de pensii și a capitalului instituțional către investiții productive este un pas critic pentru competitivitatea întregii regiuni.
Obiectivul de promovare a Bursei de Valori București la statutul de piață emergentă în evaluările MSCI este considerat un element cheie pentru atragerea capitalului internațional. România trebuie să prioritizeze mobilizarea resurselor interne pentru a oferi companiilor acces la finanțare. Această strategie trebuie să includă dezvoltarea unor soluții comune și o cooperare strânsă pentru a gestiona riscurile tehnologice, cibernetice și financiare care nu respectă granițele naționale.
O problemă majoră identificată este scăderea capacității de supraveghere a piețelor, care a redus cu aproximativ 50% capacitatea instituțională. Gabriel-Ioan Avrămescu avertizează că deciziile luate cu logica Patului lui Procust și restricțiile administrative afectează misiunea de supraveghere. Este necesară o structură instituțională flexibilă, cu angajați capabili să gestioneze noile riscuri, pentru a evita situația în care regulile devin o povară pentru dezvoltare.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate ridicată, iar sectorul financiar este supus unor presiuni constante. În timp ce unele afaceri, precum Interpork Plus din cadrul grupului Carmistin, au înregistrat scăderi de venituri semnificative, piața de capital rămâne un pilon de stabilitate. Capacitatea de a transforma resursele în investiții productive va determina dacă România poate construi o economie rezilientă și competitivă pe termen lung.
context_missing: true