România ocupă primul loc în rândul celor 21 de state europene analizate în ceea ce privește preferința populației pentru investițiile în criptoactive, conform datelor prezentate de Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR. Estimările oficiale indică faptul că valoarea criptoactivelor acumulate în portofoliile cetățenilor români ar putea atinge pragul de 12 miliarde de euro. Această tendință reflectă un interes masiv, având în vedere că aproximativ 15% din populația activă este interesată de astfel de plasamente digitale.
Directorul BNR a subliniat că, deși diversificarea portofoliilor este un comportament firesc, acesta trebuie gestionat într-un mod echilibrat. Riscul principal este legat de lipsa de experiență și de nivelul scăzut de educație financiară al românilor, care rămâne printre cele mai mici din Europa și din țările OCDE. Florian Neagu a menționat că este crucial ca persoanele care aleg aceste active să înțeleagă riscurile specifice, mai ales în contextul unei educații financiare digitale care este, de asemenea, la un nivel redus.
Analiza comparativă evidențiază o diferență semnificativă de competențe între România și alte piețe. În timp ce România înregistrează un scor de educație financiară de aproximativ 54-55 de puncte din 100, Polonia, o țară cu un interes similar pentru criptoactive, obține un scor de 64-65 de puncte. Această disparitate este relevantă pentru înțelegerea mecanismelor de funcționare ale activelor digitale, unde competențele de bază sunt esențiale pentru protecția capitalului investit de către cetățeni.
În ceea ce privește structura generală a activelor financiare, românii mențin un profil de consum încă conservator, preferând formele tradiționale de economisire. Conturile și depozitele bancare dețin în continuare cea mai mare pondere, reprezentând aproximativ 34-35% din totalul activelor financiare ale populației. Totuși, acest segment de piață a înregistrat una dintre cele mai mici rate de creștere în ultimii ani, indicând o ușoară schimbare în modul în care cetățenii își administrează economiile.
Pe lângă depozitele bancare, se observă o dinamica mai ridicată în alte categorii de plasamente. Fondurile de pensii și asigurările reprezintă circa 17-18% din activele financiare, în timp ce acțiunile cotate și fondurile de investiții ocupă un segment de 5-7%. Chiar dacă ponderea investițiilor în acțiuni este încă redusă, acestea înregistrează cele mai rapide ritmuri de creștere, aliniindu-se la tendințele observate în alte economii europene sau în cadrul organizației OCDE.
Situația financiară generală a populației este considerată solidă, având în vedere stabilitatea indicatorilor de risc. Rata creditelor neperformante pentru împrumuturile ipotecare este de aproximativ 1,4-1,5%, în timp ce pentru creditele de consum negarantate aceasta se situează în jurul valorii de 5%. Pentru cardurile de credit, rata creditelor neperformante este de aproximativ 2%, ceea ce susține evaluarea BNR privind reziliența financiară a cetățenilor în raport cu datoriile contractate.