Banca Angliei a decis joi prima majorare a dobânzii de referință din ultimii peste trei ani, ridicând rata cheie cu 25 de puncte de bază. Această decizie aduce rata la nivelul de 4%, marcând prima mișcare de acest tip din august 2023. Instituția britanică devine astfel ultima mare bancă centrală care intră într-un ciclu de înăsprire monetară de când SUA și Israelul au intrat în război cu Iranul, eveniment care s-a produs acum opt luni.
Comitetul de politică monetară a aprobat această decizie cu un raport de vot de 8 la 1. În cadrul discuțiilor, un membru a ales o abordare mai agresivă, votând pentru o majorare de 50 de puncte de bază, care ar fi dus rata la 4,25%. Membrul care a dissentat, Catherine L. Mann, a argumentat că economia a depășit pragul statistic de inflație ridicată și că o mișcare mai mare ar fi fost o „politică bună” pentru a consolida credibilitatea și a contracara efectele de rundă secundă.
Factorii de decizie au subliniat că conflictul din Orientul Mijlociu intră în a noua lună, influențând direct stabilitatea economică. Într-o declarație oficială, Comitetul a menționat că prețurile globale la energie au continuat să crească de la un nivel deja ridicat. Analizele indică faptul că inflația din Regatul Unit ar putea crește până la aproximativ 5% până la jumătatea anului 2027, înainte de a scădea pe măsură ce impactul prețurilor la energie se diminuează.
Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a avertizat anterior că lipsa unui progres real în soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu crește riscurile pentru prețurile la energie și, implicit, pentru inflație. El a menționat că, în absența unor vești care să atenueze aceste riscuri, există argumente pentru noi creșteri ale ratelor. Această poziție este susținută de datele recente care arată că rata anuală a inflației în septembrie a sărit la 3,5%, din cauza costurilor la carburanti.
Reacția piețelor financiare a fost vizibilă prin creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale britanice, cunoscute sub numele de gilts. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a ajuns la 5,1546%, în timp ce cel pentru obligațiunile pe 2 ani a urcat la 4,782%. În ceea ce privește moneda națională, lira sterlină a rămas stabilă față de dolarul american și euro, după ce miercuri atinguse un maxim post-Brexit, reflectând incertitudinea privind evoluția prețurilor la gazele naturale.
Contextul economic britanic este marcat de o vulnerabilitate accentuată în fața șocurilor energetice externe, având în vedere că Regatul Unit funcționează ca un importator net de energie. Această poziție amplifică impactul volatilității prețurilor la resurse globale asupra inflației interne. Monitorizarea evoluției inflației bunurilor și serviciilor rămâne esențială pentru deciziile viitoare ale băncii centrale în gestionarea echilibrului dintre controlul prețurilor și creșterea economică.