Moneda națională se confruntă cu un nou episod de presiune, fiind expusă unor factori care pot accelera deprecierea în raport cu moneda unică europeană. Pe lângă evoluția cursului euro/leu, factori precum scăderea rezervelor BNR, un dolar mai puternic și incertitudinea politică și fiscală contribuie la vulnerabilitatea leului. Această situație poate transforma evoluția valutară într-un test critic pentru costul importurilor, pentru nivelul consumului și pentru procesul de creditare din economia românească.
Rezervele valutare ale BNR au înregistrat o scădere de 4,805 miliarde de euro în luna septembrie, ajungând la un nivel de 60,06 miliarde de euro. Deși rezervele sunt considerate adecvate, aceste fonduri nu pot fi utilizate exclusiv pentru apărarea cursului de schimb, deoarece banca centrală nu se poate opune unor ajustări macroeconomice necesare pe termen lung. BNR menține o abordare de flotare controlată, intervenind în piață pentru a netezi mișcările abrupte, fără a încerca însă să blocheze ajustările structurale.
Evoluția dolarului are un impact semnificativ asupra economiei, având un ritm de apreciere de 10,3% anul acesta, față de 5,12% pentru perechea euro/leu. Deși zona euro este partenerul comercial principal, dolarul mai scump crește costurile pentru petrol, gaze, combustibili, materii prime și echipamente industriale importate din Asia. În plus, aprecierea dolarului face rambursarea datoriilor denominate în USD mai costisitoare pentru companii și pentru stat, într-un context în care dobânzile sunt estimate că vor crește în SUA și în zona euro.
Analizele indică posibilitatea ca pragul de 5,5 lei pentru un euro să fie atins în lunile următoare, în funcție de stabilitatea contextului geopolitic și politic. Estimările CFA România sugerează un curs de 5,4-5,5 lei pentru un euro la finalul anului 2027, cu posibilitatea ca limita inferioară să fie atinsă chiar anul acesta. O analiză HSBC menționează că, pornind de la nivelul de echilibru al cursului de schimb efectiv real (REER), un nivel de 5,54 ar putea reprezenta o zonă de toleranță relevantă pentru perioada următoare.
În ceea ce privește politica monetară, se așteaptă ca BNR să mențină rata dobânzii la 6,5%, punând accent pe stabilitatea ratelor în raport cu cursul de schimb. Deprecierea leului poate fi un instrument de reglare prin care se frânează apetitul pentru consumul de importuri, contribuind la diminuarea deficitului extern. Balanța comercială a înregistrat un deficit de 19,276 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului, un nivel care rămâne o sursă de preocupare în contextul unui deficit de cont curent estimat la 6,8% din PIB.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România se încadrează într-un context de ajustări bugetare și de monitorizare a stabilității financiare. În timp ce deficitul de cont curent rămâne ridicat comparativ cu alte economii regionale, precum Polonia sau Ungaria, deciziile BNR privind dobânzile vor influența direct capacitatea de rambursare a datoriilor publice și costul creditării pentru companii și cetățeni.