Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi care însumează 3,73 miliarde lei, echivalentul a 710 milioane euro, pentru încălcarea normelor de concurență. Decizia, luată în iunie 2026, vizează coordonarea comportamentului instituțiilor de credit în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Banca Națională a României a subliniat că acest nivel de sancțiune este de aproape 30 de ori mai mare decât cel aplicat în dosarul european privind EURIBOR, raportat la activele bancare ale instituțiilor sancționate.
Investigația autorității a evidențiat faptul că băncile participante au coordonat activitatea prin schimbul de informații confidențiale și strategice, în special pe segmentul prețurilor, în timpul procesului de fixing. ROBOR funcționează ca o rată de referință pentru plasamentele negarantate în lei, reflectând nivelul la care băncile oferă lichiditate altor instituții. Acest indice a fost utilizat extensiv în contractele de credit cu dobândă variabilă, fiind un indicator cheie pentru costul lichidității pe piețele monetare.
Banca Națională a României a solicitat clarificări oficiale din partea Consiliului Concurenței pentru a evita confuziile sau acuzele nefondate care pot afecta stabilitatea financiară. Instituția cere explicații privind prevederile legale încălcate, având în vedere că regulamentele pieței monetare sunt considerate respectate. De asemenea, BNR dorește să înțeleagă cum poate fi interpretat un schimb de informații într-un cadru de transparență și cum s-ar putea determina un nivel de ROBOR care să fie considerat corect.
Impactul financiar asupra sectorului bancar poate depăși valoarea amenzilor prin apariția unor litigii masive din partea clienților cu credite indexate. Debitorii ar putea iniția procese pentru recuperarea prejudiciilor cauzate, ceea ce ar putea genera pierderi pe termen lung mult mai mari decât sancțiunile primite. Aceste costuri suplimentare se adaugă presiunilor macroeconomice, cum ar fi riscul de nerambursare a creditelor din partea companiilor nefinanciare în contextul anului 2026.
Efectele acestor sancțiuni pot extinde zona de impact dincolo de sectorul bancar, afectând încasările statului din impozitul pe profitul bancar și percepția externă asupra stabilității. Există riscul ca eforturile financiare ale statului să crească în cazul necesității de recapitalizare a băncilor cu capital de stat. Totodată, amenzile aplicate depășesc valoarea cumulată a tuturor sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței în ultimul deceniu pentru toate sectoarele economiei românești.
Sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței în România reflectă o abordare extrem de severă față de normele de concurență din piața financiară. Această decizie vine într-un context în care România înregistrează cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană. Nivelul excepțional al amenzilor este de natură să creeze o imagine viciată asupra funcționării întregului sector bancar românesc, afectând potențial investițiile pe termen scurt și mediu.