Comisia Europeană a lansat în consultare publică un proiect de modificare a Directivei privind nitrații, cu scopul de a oferi statelor membre o flexibilitate sporită. Noua propunere ar permite fermierilor să utilizeze anumite tipuri de digestat lichid, un reziduu fertilizant rezultat din procesul de digestie anaerobă a materiei organice în stațiile de biogaz sau biomasă. Această inițiativă vizează în special fracțiunile lichide care prezintă un conținut ridicat de azot mineral și o prezență redusă de materie organică.
Utilizarea acestui digestat poate funcționa atât ca îngrășământ organic, cât și ca ameliorator de sol, fiind posibilă separarea în fracțiuni lichide și solide pentru prelucrare ulterioară. Propunerea este formulată în contextul tensiunilor geopolitice și al perturbărilor de pe piețele globale, care afectează accesibilitatea și prețurile îngrășămintelor. Prin exploatarea nutrienților existenți în gunoiul de grajd, producătorii agricoli ar putea reduce dependența de îngrășămintele sintetice cu azot, care sunt importate și consumatoare de energie, obținând astfel costuri de producție mai mici.
Măsura ar sprijini tranziția către îngrășăminte circulare, cu o amprentă de carbon redusă, creând sinergii cu rolul biometanului în securitatea energetică a UE. Beneficiile sunt estimate ca fiind deosebit de relevante în regiunile zootehnice, unde gunoiul de grajd este disponibil pentru producția de biogaz, iar digestatul poate fi reintrodus pe terenurile agricole. În prezent, aplicarea gunoiului de grajd, inclusiv a celui prelucrat, este limitată la 170 kg de azot pe hectar pe an, conform normelor actuale.
Totuși, studiul serviciului științific al Comisiei Europene, JRC, subliniază că beneficiile agronomice depind de calitatea produsului, de tehnologia de post-digestie și de gestionarea solului. Deși digestatul fermentat este considerat mai puțin riscant decât gunoiul de grajd nefermentat, cercetătorii avertizează că acesta poate suferi modificări microbiologice în timpul depozitării sau transportului. De asemenea, prelucrarea poate redistribui contaminanții, iar reziduurile de medicamente veterinare și acumularea de metale grele, precum cuprul și zincul, necesită o monitorizare continuă pe termen lung.
Cercetătorii JRC au menționat că persistența unor patogeni, precum Cryptosporidium parvum, Giardia duodenalis și Ascaris suum, rămâne un factor de risc care depinde de textura solului și de climă. Deși digestia anaerobă reduce riscurile microbiologice, unele organisme pot supraviețui tratamentului în funcție de condițiile de operare. Proiectul de act va trece printr-o perioadă de consultare publică de o lună, fiind urmat de aprobarea în Comitetul pentru nitrați și de examinarea de către Parlamentul European și Consiliu.
Reglementările europene privind utilizarea nutrienților au evoluat prin introducerea normelor RENURE în martie 2026, care permit statelor membre să fie scutite de limitele stricte de azot pentru anumite materiale recuperate din gunoiul de grajd. Aceste materiale sunt considerate similare cu îngrășămintele chimice, facilitând astfel o integrare mai ușoară a resurselor circulare în agricultura de performanță din cadrul Uniunii Europene.