Prima rectificare bugetară din anul 2026 este menită să asigure finanțarea unor cheltuieli urgente, precum medicamentele, spitalele, ambulanțele și pensiile din decembrie. Totuși, această măsură scoate la iveală problemele structurale ale finanțelor publice, conform unei analize publicate de Adrian Negrescu pe pagina sa de Facebook. Analistul subliniază că, deși se evită blocajele în serviciile publice, distribuirea fondurilor nu rezolvă dezechilibrele bugetare de fond.
O modificare critică este suplimentarea cu 3,5 miliarde de lei a fondurilor destinate plății dobânzilor la datoria publică. Această sumă crește deficitul bugetar până la 130,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că întreaga majorare este direcționată către creditori, nu către infrastructură sau școli. Adrian Negrescu avertizează că după primele nouă luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile au depășit deja 50 de miliarde de lei, urmând să treacă de 70 de miliarde în 2027.
Veniturile totale ale bugetului au fost revizuite în jos cu 4,7 miliarde de lei, în ciuda încasărilor mai mari din TVA, impozite pe venit și profit. Încasările din accize sunt estimate cu aproape 3,7 miliarde de lei mai mici, inclusiv din cauza reducerii accizei la motorină, iar veniturile din fonduri europene sunt diminuate cu 4,6 miliarde de lei. De asemenea, OUG 7/2026 a generat un minus de aproximativ 800 de milioane de lei la nivelul taxelor de jocuri de noroc.
Proiectele finanțate din fonduri europene care înregistrează întârzieri pierd peste cinci miliarde de lei, afectând ministere precum Dezvoltării, Transporturilor, Agriculturii, Educației și Energiei. Deși România are un buget de investiții de peste 170 de miliarde de lei, pierderile de fonduri sunt semnificative. Adrian Negrescu menționează că ministerele au solicitat suplimentări de aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 3% din PIB, însă Ministerul Finanțelor a acceptat doar o parte.
Pentru rezolvarea crizei, analistul propune comasarea localităților mici, reducerea agențiilor statului și restructurarea companiilor de stat care depind de subvenții. El subliniază că peste 2.000 de comune nu își pot acoperi cheltuielile salariale din venituri proprii. În plus, propune digitalizarea completă a ANAF și combaterea evaziunii fiscale, menționând că România încasează doar aproximativ 27% din PIB în venituri fiscale, un nivel foarte scăzut în Uniunea Europeană.
În contextul actual, Guvernul discută această primă rectificare bugetară din 2026 pentru a rezolva problemele urgente. Măsura de a crește deficitul bugetar cu 3,5 miliarde de lei este dedicată integral plății dobânzilor. Această strategie de ajustare temporară vine într-un moment în care economia încearcă să iasă din contracție, sub presiunea unei inflații care afectează constant veniturile populației.