Consiliul Fiscal avertizează că România se confruntă cu un risc iminent de retrogradare a ratingului suveran dacă procesul de consolidare fiscală va fi blocat. Într-o opinie privind proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2026, publicată la 30 octombrie, instituția subliniază că stabilitatea economică depinde de respectarea acestui proces. Criza politică majoră a generat o perioadă de incertitudine care a afectat direct evoluția economiei naționale.
Instabilitatea politică recentă a creat o aversiune față de risc, fapt ce a contribuit probabil la diminuarea investițiilor străine directe în economia românească. Consiliul Fiscal menționează că rectificarea bugetară a fost întârziată din cauza acestui context, ceea ce a amplificat impactul contracționist al corecției bugetare. În plus, dificultățile interne au fost exacerbate de un context internațional dificil, marcat de conflicte militare, creșterea prețurilor la energie și mărfuri, precum și de politicile monetare ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale americane.
Evoluția PIB-ului real pentru anul 2026 este estimată între o contracție de 0,5% și stagnare, conform diverselor evaluări menționate în document. Presiunile asupra valorii leului au contribuit, de asemenea, la menținerea unui nivel ridicat al inflației în perioada respectivă. Consiliul Fiscal precizează că ajustarea deficitului bugetar realizată în 2025 și 2026 a permis evitarea unei scăderi a ratingului, însă orice blocaj în consolidarea fiscală va pune în pericol această poziție de credibilitate.
Situația bugetară este monitorizată cu atenție de Comisia Europeană și de agențiile de rating, care urmăresc execuția fondurilor. Consiliul Fiscal subliniază că nicio instituție nu își permite să manipuleze cifrele și că disputele publice exacerbate nu ajută la menținerea încrederii pieței. De asemenea, criza politică a îngreunat procesul de emitere a obligațiunilor, limitând astfel capacitatea statului de a asigura fluxuri de lichidități necesare funcționării economiei.
Un risc major pentru execuția bugetară în 2026 este reprezentat de absorbția fondurilor europene și de rambursarea sumelor incluse în proiecția de buget. La sfârșitul lunii septembrie 2026, rata de absorbție efectivă a fondurilor PNRR era de 54,9%, cu 63,8% pentru granturi și 36,4% pentru împrumuturi. Bugetul pe 2026 se bazează pe ipoteza atragerii a aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR, dintre care 6,5 miliarde de euro reprezintă granturi și 1,5 miliarde de euro împrumuturi.
În ceea ce privește indicatorii de deficit, Consiliul Fiscal estimează că ținta de 6,25% din PIB poate fi atinsă, în ciuda unui deficit cash de 3,8% din PIB raportat la primele nouă luni din 2026. Această cifră este semnificativ mai mică decât cea de 5,35% din PIB înregistrată în perioada similară a anului trecut, însă instituția solicită prudență, deoarece scăderea poate fi influențată de eventuale întârzieri de plăți către furnizori sau alte obligații de stat.