Prima rectificare bugetară din acest an impune o creștere a deficitului cu 3,5 miliarde de lei, sumă care va fi utilizată exclusiv pentru plata dobânzilor. Această modificare duce deficitul bugetar la un nivel de 130,3 miliarde de lei, menținând însă ținta de 6,2% din PIB. Conform analizei economistului Adrian Negrescu, întreaga creștere a deficitului din această rectificare este direcționată către creditorii statului, acoperind costul împrumuturilor contractate anterior.
Adrian Negrescu subliniază că fondurile suplimentare nu vor fi investite în infrastructură sau servicii publice, ci vor acoperi costul banilor împrumutați în perioadele de cheltuieli excesive. Economistul precizează că acești bani nu vor merge către autostrăzi, spitale noi sau școli, ci reprezintă plata pentru datoriile acumulate. Situația este agravată de faptul că statul se împrumută acum pentru a putea plăti dobânzile la împrumuturile vechi, într-un cerc de finanțare a costurilor.
Tendința cheltuielilor cu dobânzile este una ascendentă, depășind deja pragul de 50 de miliarde de lei după primele nouă luni ale anului. Proiecțiile economice indică faptul că, în anul 2027, acest cost ar putea trece de pragul de 70 de miliarde de lei. Această evoluție pune presiune pe bugetul general, deoarece resursele sunt direcționate către servicierea datoriei, în detrimentul alocărilor pentru alte categorii de cheltuieli esențiale pentru dezvoltarea țării.
Pe lângă creșterea deficitului, rectificarea presupusă de Ministerul Finanțelor include și o revizuire în scădere a veniturilor bugetare cu 4,7 miliarde de lei. Cheltuielile sunt estimate cu o scădere de 1,2 miliarde de lei, reflectând dificultățile de colectare și problemele de absorbție a fondurilor europene. Adrian Negrescu menționează că veniturile din accize au diminuat, iar estimările pentru fondurile europene sunt cu aproximativ 4,6 miliarde de lei sub nivelul prevăzut inițial.
Pentru a acoperi aceste necesități urgente, statul reduce alocările pentru proiecte finanțate din fonduri europene care înregistrează întârzieri, cu o diminuare de peste 5 miliarde de lei. În timp ce bugetele pentru sănătate, pensii și autoritățile locale sunt suplimentate, ministere precum cele ale Dezvoltării și Transporturilor vor primi sume mai mici. Această strategie de rectificare prioritizează acoperirea cheltuielilor imediate prin reducerea investițiilor care nu au avansat conform planificării.
Această rectificare bugetară are loc într-un context în care Guvernul încearcă să gestioneze problemele urgente prin ajustări de fonduri. Deciziile de buget sunt luate pentru a menține stabilitatea indicatorilor macroeconomici, precum deficitul raportat la PIB, în ciuda scăderii veniturilor estimate. Procesul de rectificare reflectă necesitatea de a echilibra plățile către creditori cu necesitățile de finanțare ale sectorului public și ale autorităților locale.