Datele furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2025 indică o perioadă de vulnerabilitate energetică pentru România, marcată de un dezechilibru între producția internă și fluxurile externe. În acest interval, producția de energie primară a suferit o scădere de 2,4%, ajungând la 20,564 milioane tep. Această evoluție negativă este înregistrată în condițiile în care resursele totale de energie disponibile au crescut cu 1,9%, atingând 42,8 milioane de tone echivalent petrol (tep), datorită majorării importurilor.
Producția internă a scăzut cu 506.000 tep față de anul 2024, pe fondul reducerii resurselor de țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile și a energiei electrice din surse regenerabile. În paralel, importurile de resurse energetice au avansat cu 10,6%, fiind susținute în principal de un salt de 75% al importurilor de gaze naturale utilizabile și de o creștere de 7,9% a celor de țiței. În schimb, importurile de cărbune și cocs au înregistrat o scădere semnificativă de 54,2%.
Un aspect critic evidențiat de indicatorii statistici este creșterea exporturilor de energie, inclusiv buncărajul, care au ajuns la 9,053 milioane tep în 2025. Această valoare reprezintă o creștere de 20,9% față de perioada precedentă, adică cu 1,567 milioane tep peste nivelul din 2024. Deși aceste cifre ridică semne de întrebare privind stabilitatea sistemului, datele nu permit o concluzie directă că exporturile au afectat consumul intern fără o analiză detaliată a fluxurilor de electricitate.
Resursele provenite din hidroenergie, eolian, solar fotovoltaic și căldură nucleară au înregistrat o scădere de 2% în cursul anului. Totodată, resursele de cărbune au scăzut cu 7,3%, în timp ce resursele de gaze naturale utilizabile au crescut cu 7,5%, iar cele de țiței cu 4,5%. Această diversitate a evoluțiilor arată că deficitul de producție a fost parțial compensat de importuri, însă independența energetică nu pare să fie consolidată prin aceste schimbări structurale.
În ceea ce privește consumul, acesta a prezentat variații majore între sectoare, în timp ce consumul final energetic al economiei a stagnat, cu o scădere minimă de 4.000 tep. Consumul populației a crescut cu 6,5%, iar cel din transporturi cu 2,9%, în condițiile în care sectorul industrial a înregistrat o scădere drastică de 15,8%. Structura consumului final este dominată de transporturi, cu o pondere de 35,5%, urmate de populație, la 33,9%, și industrie, la 18,1%.
Evoluția consumului intern brut de energie a înregistrat o scădere de 1,9% în 2025, ajungând la un nivel de 1.569 kg echivalent petrol pe locuitor, cu 1,8% sub valorile din 2024. Această diminuare la nivel individual poate fi influențată de dinamica economică generală și de modificările din structura resurselor disponibile. Deși consumul per capita scade, presiunile energetice rămân ridicate în anumite sectoare, precum cel al populației sau cel al transporturilor.