România traversează cel mai dificil sezon rece pentru sistemul energetic național din ultimul deceniu, conform analizelor realizate de Frames. Situația critică este cauzată de faptul că cele două reactoare de la Cernavodă, care asigură aproximativ o cincime din electricitatea țării, sunt oprite de aproape trei luni. Această indisponibilitate a surselor care produceau constant și la costuri mici a pus sistemul energetic într-o stare de alertă încă din data de 1 august.
Cauza principală a indisponibilității centralelor nucleare este seceta, care a coborât nivelul Dunărei sub pragul necesar pentru răcirea instalațiilor de la Cernavodă. Aceeași lipsă de apă a afectat sever și producția hidrocentralelor din țară, reducând capacitatea de generare. Din acest motiv, România a pierdut temporar sursele esențiale care asigurau echilibrul rețelei în orice moment al zilei, ceea ce se reflectă direct în volatilitatea prețurilor de pe piața de energie.
Impactul financiar este vizibil în prețurile de pe bursă, unde pe 28 octombrie piața românească a înregistrat cel mai ridicat preț mediu dintre cele 34 de piețe europene monitorizate, atingând aproximativ 311 euro pe megawatt-oră. În același interval, prețul la București a urcat peste 434 de euro pe megawatt-oră în intervalul de seară, între 21:15 și 21:30. Deși contractele cu preț fix protejează parțial populația, aceste costuri se transmit rapid în sectorul industrial și comercial.
O soluție pentru stabilizarea sistemului este centrala din Mintia, construită de Mass Global, cu o capacitate de 1.700 de megawați și o investiție de 1,4 miliarde euro. Prima turbină a început să furnizeze energie pe 15 octombrie, iar până la sfârșitul anului se estimează că vor fi disponibile aproximativ 1.000 de megawați. Această capacitate reprezintă aproape 12% din producția funcțională actuală a sistemului, oferind un rol de echilibrare în orele de vârf.
Pe lângă Mintia, un rol important îl va avea centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 de megawați, a cărei intrare în funcțiune este estimată pentru prima parte a anului 2027. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a propus o țintă de 5.800 de megawați noi de producție până la sfârșitul lui 2027, combinând sursele regenerabile cu cele care pot funcționa indiferent de condițiile meteo. Această strategie include și menținerea centralelor pe cărbune până la existența unor alternative.
Evoluția sectorului energetic românesc este marcată de o creștere masivă a capacității fotovoltaice, numărul prosumatorilor depășind 300.000 la începutul acestui an. Totuși, dezvoltarea infrastructurii de transport rămâne un punct critic pentru integrarea acestor noi surse. Modernizarea rețelei de transport este esențială pentru a evita situația în care energia produsă în exces la prânz este pierdută, în timp ce în perioadele de seară România este nevoită să importe energie la prețuri ridicate.
Adrian Negrescu, manager Frames, subliniază că independența energetică depinde de capacitatea de transport și stocare, nu doar de volumul de producție. Dacă Transelectrica reușește să rezolve blocajele de transport, proiectele hibride pot schimba echilibrul sistemului încă din 2027. Obiectivul de a reduce importurile scumpe și de a stabiliza prețurile prin investiții în baterii și stocare rămâne prioritatea pentru siguranța energetică a țării.