România s-a situat în vârful clasamentului Uniunii Europene privind creșterea costurilor la energia electrică și gazele naturale în primul semestru al acestui an. Conform datelor furnizate de Eurostat, în timp ce tendința generală la nivelul întregului bloc european a fost una de scădere a prețurilor, România a înregistrat cele mai mari creșteri pentru ambele categorii de resurse energetice livrate gospodăriilor.
În ceea ce privește segmentul electricității, prețul mediu livrat consumatorilor casnici din UE a scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro per kWh, de la 0,29 euro per kWh în a doua jumătate a anului trecut. Totuși, în România, prețul electricității exprimat în moneda națională a crescut masiv, cu 51,6%, depășind creșterile din Irlanda, de 19,8%, și din Finlanda, de 18,4%. În contrast, țări precum Danemarca și Luxemburg au înregistrat scăderi semnificative de 31,7%, respectiv 24,1%.
Analiza parității puterii de cumpărare standard (PPS) evidențiază o situație critică pentru gospodăriile din România. Prețurile la electricitate sunt cele mai mari pentru români, cu un nivel de 46,9 per 100 kWh, urmată de Polonia, cu 41,1, și Cehia, cu 34,3. Cele mai mici costuri în acest indicator au fost observate în Malta, cu 13,8, și în Ungaria, cu 14,7. Această disparitate subliniază impactul costurilor energetice asupra nivelului de trai al populației.
Situația este similară și pentru sectorul gazelor naturale, unde prețurile medii din UE au scăzut cu 10,2% față de a doua jumătate a anului trecut, ajungând la 0,11 euro per kWh. România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului la gaze din UE, cu un avans de 9,3%, fiind urmată de Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%. În rândul statelor membre, prețul la gaze în România a ajuns la 0,06 euro per kWh, între cele mai mici valori din Ungaria (0,03 euro) și cele mai mari din Suedia (0,22 euro).
Evoluția prețurilor la energie în România reflectă o volatilitate majoră față de media europeană. În timp ce în 12 state membre prețurile la gaze au scăzut, în România și alte șapte țări acestea au crescut. Cele mai mari scăderi la nivelul gazelor au fost observate în Bulgaria, cu 14,5%, Grecia, cu 11,3%, și Spania, cu 10%. Această diversitate a indicatorilor subliniază diferențele de politici energetice și de structura piețelor naționale.
Monitorizarea indicatorilor de preț prin intermediul Eurostat oferă o perspectivă clară asupra inflației energetice și a impactului acesteia asupra consumului casnic. Datele privind paritatea puterii de cumpărare sunt esențiale pentru evaluarea reală a costului vieții, deoarece acestea corelează prețurile de piață cu capacitatea de plată a populației, oferind o imagine mai fidelă a stabilității economice în cadrul pieței unice europene.