Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor în Europa va ajunge la 21.153 de euro în anul 2026, conform studiului „NIQ Purchasing Power Europe 2026”. În acest context, România înregistrează un nivel de 11.283 de euro, ceea ce o determină să coboare de pe locul 31 pe locul 32 în clasamentul european. Diferențele de venituri disponibile rămân semnificative între cele 42 de țări analizate în această cercetare detaliată.
La nivel continental, bugetul total disponibil pentru consum, locuințe, energie sau servicii va fi de aproximativ 14,5 trilioane de euro în 2026. Această valoare reprezintă o creștere nominală de 4,4% față de datele revizuite ale anului precedent. Deși media europeană este în creștere, nivelul veniturilor disponibile pentru consum și economii variază extrem de mult între statele membre și cele analizate în studiu.
Topul european este dominat de țări precum Liechtenstein, care ocupă prima poziție cu o putere de cumpărare de 78.520 euro pe cap de locuitor. Elveția și Islanda urmează în clasament, cu valori de 54.730 euro, respectiv 44.692 euro, depășind de două ori media europeană. Norvegia a înregistrat cea mai mare schimbare, urcând de pe locul 10 pe locul 5, atingând un nivel de 35.947 euro pe locuitor.
În ceea ce privește regiunile din România, există o disparitate majoră între capitală și restul județelor. Bucureștiul reprezintă singura regiune care depășește media europeană, având o putere de cumpărare de 22.941 euro pe cap de locuitor. Această valoare este de peste două ori mai mare decât media națională de 11.283 euro, în timp ce în Giurgiu puterea de cumpărare este de doar 5.816 euro.
Diferența dintre cel mai puternic și cel mai slab județ din România este de aproximativ 17.100 euro pe locuitor. În timp ce Bucureștiul are un indice european de 108,5, restul țării se confruntă cu valori mult mai mici. Analiza arată că doar primele nouă județe din România reușesc să înregistreze niveluri ale puterii de cumpărare care depășesc media națională a acestui stat.
Puterea de cumpărare este calculată pe baza veniturilor nominale disponibile după deducerea impozitelor și a contribuțiilor obligatorii, incluzând și beneficiile de stat. Această metrică reflectă resursele pe care cetățenii le pot utiliza pentru alimente, mobilitate, pensii private sau activități recreative. Studiul NIQ utilizează prognoze economice și statistici oficiale pentru a evalua capacitatea de consum a populației din cele 42 de țări.