România trebuie să își extindă viziunea asupra inovării, depășind domeniul software-ului și al serviciilor digitale pentru a rămâne competitivă. Alexandru Lupea, Board Membru Consiliul Investitorilor Străini (FIC), susține că următorul val de progres va apărea prin convergența tehnologiilor digitale cu capacitățile industriale. Această schimbare de paradigmă este esențială pentru ca țara să poată concura cu succes pe plan internațional și să își îmbunătățească performanța economică.
Situația actuală a inovării în România este marcată de un decalaj semnificativ față de restul Europei. Conform datelor, țara ocupă ultimul loc în rândul statelor membre UE în acest segment, înregistrând un nivel de 41,8% din media europeană pentru anul 2026. Provocările majore includ un număr redus de doctorate finalizate, investiții limitate în cercetare și dezvoltare și o colaborare insuficientă între companii și instituțiile de cercetare.
În ciuda acestor deficiențe, infrastructura digitală rămâne competitivă, iar peste 90% dintre respondenți consideră investițiile în tehnologii emergente esențiale pentru competitivitate, conform studiului EY România. Companiile sunt interesate în principal de cloud, automatizare, securitate cibernetică și inteligență artificială. Tehnologia cloud este cea mai matură, cu peste 70% dintre respondenți având deja soluții implementate complet în cadrul organizațiilor lor.
Implementarea inteligenței artificiale (IA) se află însă încă într-un stadiu incipient, deși este pe agenda de afaceri. Doar aproximativ 10% dintre organizații au implementat complet soluții de IA, deși peste jumătate dintre companii sunt în curs de adoptare. Barierele principale identificate sunt deficitul de competențe, complexitatea procesului, costurile ridicate și lipsa unor baze de date structurate, elemente care îngreunează scalarea tehnologiei la nivelul întregii organizații.
Ecosistemul antreprenorial arată semne de dinamism, cu peste 70% dintre antreprenori accelerând adoptarea IA mai rapid decât media din Europa centrală și de est. Totuși, sectorul privat solicită politici mai predictibile, stimulente pentru cercetare și dezvoltare și mecanisme de finanțare mai eficiente. Este necesară o legătură mai puternică între industrie, mediul academic și instituțiile de cercetare pentru a accelera comercializarea inovațiilor.
Evoluția tehnologică în România este strâns legată de capacitatea forței de muncă de a se adapta noilor instrumente. În contextul digitalizării, studiile de piață indică o schimbare de mentalitate, unde o parte semnificativă dintre angajații români preferă să primească asistență de la inteligența artificială în detrimentul colegilor. Această tranziție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase a forței de muncă pentru a gestiona integrarea tehnologiilor emergente.
Investitorii străini mențin o abordare rezilientă, extinzându-și operațiunile pe baza experienței directe în țară. Pentru a transforma punctele forte, precum talentele tehnologice și infrastructura solidă, într-un centru de inovare european, România are nevoie de un cadru de politici care să recompenseze investițiile pe termen lung și să consolideze competențele tehnice la nivel de întreprindere.