Sectorul construcțiilor din România se confruntă cu riscul unei perioade de încetinire economică în intervalul 2027–2029. Această situație este cauzată de restrângerea surselor de finanțare destinate infrastructurii publice, pe măsură ce resursele actuale devin indisponibile. Fenomenul este accentuat de apropierea de final a PNRR și de faptul că alocările din fondurile de coeziune sunt, în mare parte, deja angajate pentru proiecte în curs.
Cătălin Vișan, Deputy CEO – Operations al grupului Concelex, avertizează că România riscă să piardă o parte din capacitatea de construcție care a fost dezvoltată în ultimii ani de investiții. Această scădere a activității nu va afecta doar companiile de construcții, ci se va transmite în întreaga economie. Un gol de finanțare pe parcursul anilor 2027–2029 ar putea compromite locurile de muncă și lanțurile de furnizori.
Pentru a contracara această lipsă de capital, Cătălin Vișan a propus dezvoltarea parteneriatelor public-private (PPP) ca o opțiune viabilă de atragere a investițiilor. Conform expertului, pentru proiectele adecvate, modelul PPP poate asigura finanțarea construcției prin recuperarea investiției pe durata contractului. Acest mecanism permite, de asemenea, o împărțire clară a riscurilor între sectorul public și cel privat.
Pe lângă utilizarea parteneriatelor, este necesară pregătirea anticipată a proiectelor care vor putea accesa viitoarele fonduri europene. Cătălin Vișan a subliniat importanța susținerii unei alocări cât mai consistente pentru România în cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual. Pregătirea din timp a proiectelor este esențială pentru a asigura continuitatea investițiilor în infrastructură în perioada post PNRR.
Presiunea exercitată de necesitatea reducerii deficitului bugetar limitează, de asemenea, resursele disponibile pentru lansarea unor proiecte noi de infrastructură. Această constrângere fiscală reduce spațiul de manevră al bugetului de stat, făcând ca dependența de fondurile externe să devină și mai critică. Fără noi mecanisme de finanțare, ritmul dezvoltării infrastructurii naționale ar putea suferi o scădere semnificativă în perioada menționată.
Evoluția investițiilor în infrastructură este strâns legată de gestionarea fondurilor europene și a bugetului de stat. În contextul în care PNRR reprezintă un pilon major de dezvoltare, trecerea către următoarea perioadă de programare necesită o planificare riguroasă. Capacitatea de absorbție a fondurilor și stabilitatea financiară a proiectelor rămân factori determinanți pentru menținerea ritmului de construcții în România.