Fondurile europene nu reprezintă o resursă suficientă pentru a acoperi toate cerințele de investiții din sectorul agricol românesc, a declarat Claudiu Coadă, director al Direcției Active Fizice din cadrul AFIR. Reprezentantul agenției a subliniat că una dintre principalele provocări pentru perioada următoare constă în găsirea unor formule care să permită proiectelor finanțate să genereze o valoare adăugată mai mare. Scopul final al acestor investiții trebuie să fie contribuția la dezvoltarea sectorului și reducerea deficitului comercial.
În cadrul conferinței ZF AGROBUSINESS & FOOD SUMMIT 2026, Claudiu Coadă a observat că majoritatea proceselor de capitalizare ale beneficiarilor provin din fondurile europene, existând puține exemple de capitalizare din activitatea curentă. În prezent, pentru perioada de programare 2023-2027, există disponibil suma de 2,4 miliarde de euro pentru producția agricolă primară și procesare. Aceste fonduri sunt alocate unor proiecte care se află în diverse etape de implementare, de la evaluare și contractare până la finalizarea etapelor de execuție.
Problema accesului la capital rămâne critică, evidențiind faptul că aproximativ 10% din valoarea finanțărilor selectate, respectiv peste 45 de milioane de euro, nu s-au transformat în contracte semnate. Deși beneficiarii aveau proiecte aprobate cu granturi de până la două milioane de euro și o intensitate a sprijinului de 65%, aceștia nu au reușit să asigure cofinanțarea necesară. Această situație reflectă nivelul foarte scăzut de capitalizare și dificultățile de acces la finanțare întâmpinate de operatorii agricoli.
În ceea ce privește sprijinul pentru tinerii fermieri, Claudiu Coadă a menționat că intervenția DR-12 permite persoanelor cu vârsta de până la 45 de ani să obțină finanțări de până la 200.000 de euro pentru consolidarea exploatațiilor. Dacă s-ar cumula toate fondurile pentru tineri din perioadele 2007-2013, 2014-2020 și perioada actuală, suma ar ajunge la aproximativ 700-800 de milioane de euro. În prezent, deși APIA gestionează circa 700.000 de fermieri, numărul celor care beneficiază de fondurile FEADR este de ordinul miilor.
Eficiența administrativă a fost menționată ca un punct forte, România atingând un grad de absorbție de 100% pentru exercițiul financiar 2014-2020 fără corecții financiare forfetare. AFIR a digitalizat integral relația cu beneficiarii, fiind prima instituție care a utilizat semnătura digitală pentru procesul de la depunerea cererii până la implementare. Pe parcursul celor 26 de ani de activitate, AFIR a efectuat plăți totale de 25 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o medie de aproape un miliard de euro anual pentru investiții.
Sectorul agricol din România se confruntă cu o dependență structurală de fondurile de la nivelul Uniunii Europene pentru modernizarea infrastructurii și a capacităților de producție. Această dependență este accentuată de necesitatea cofinanțării proiectelor, un element care pune presiune pe fluxul de numerar al fermierilor. Într-un context economic în care investițiile private sunt esențiale pentru creșterea competitivității, lipsa capitalului propriu limitează capacitatea de transformare a resurselor europene în valoare economică reală.