Gianpiero Nacci, director general pentru strategie climatică și implementare în cadrul BERD, a declarat că instituția nu și-a modificat planurile privind mediul din cauza politicilor administrației Trump. În cadrul evenimentului Climate Change Summit 2026, organizat la București, oficialul a subliniat că, deși obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade C nu mai este realizabil, există încă optimisme pentru evitarea unei catastrofe climatice globale. Nacci consideră că conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu pot reprezenta, paradoxal, o oportunitate pentru accelerarea adoptării surselor de energie regenerabilă.
Finanțările acordate de BERD reflectă un angajament ferm față de sustenabilitate, instituția direcționând cel puțin 50% din fondurile sale anuale către proiecte ecologice. În anul 2025, acest procent a ajuns la 56%, un nivel care urmează să fie menținut și în perioada actuală. Fondurile sunt distribuite prin diverse canale, oferind sprijin pentru infrastructură, energie și administrații locale, unde peste trei sferturi din finanțări sunt destinate proiectelor verzi, cu un accent major pe energia regenerabilă.
Sectorul financiar joacă un rol crucial în procesul de tranziție, prin intermediul căruia aproximativ 40% din activitate sprijină adoptarea tehnologiilor verzi de către IMM-uri și gospodării. În același timp, în sectorul manufacturier, circa o treime din finanțări sunt direcționate către îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea lanțurilor valorice verzi. Această abordare diversificată urmărește să maximizeze impactul ecologic prin utilizarea tuturor canalelor de distribuție disponibile pentru a extinde finanțarea verde.
Nacci a evidențiat că adoptarea energiei regenerabile este motivată în principal de factori economici, panourile solare și turbinele eoliene fiind în prezent cele mai ieftine surse de electricitate la nivel global. Această realitate face ca tranziția să fie o necesitate pentru competitivitatea industrială, nu doar o cerință ecologică. În Ucraina, BERD prioritizează atât nevoile energetice imediate, cât și pregătirea unei reconstrucții postbelice bazate pe energie curată, prin programe precum „Ramp Up”.
Schimbările climatice reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității economice, generând inflație, riscuri pentru securitatea alimentară și migrație climatică. Un exemplu relevant este impactul dezastrului natural din Nepal, care a afectat PIB-ul țării cu aproximativ 15%. Fenomenele meteo extreme, precum inundațiile sau valurile de căldură, sunt deja implicate în scăderea productivității și în crearea unor presiuni economice semnificative la nivel mondial.
Contextul geopolitic actual este marcat de o volatilitate ridicată, reflectată în tensiunile dintre mari puteri și conflictele regionale active. În timp ce anumite administrații politice manifestă scepticism față de încălzirea globală, instituțiile financiare internaționale mențin agenda climatică ca obiectiv central. Această divergență subliniază importanța menținerii investițiilor în tehnologii sustenabile pentru a asigura securitatea energetică și reziliența economică pe termen lung.