Guvernanța corporativă a încetat să fie doar o simplă obligație de conformare sau un set de proceduri administrative, devenind un element esențial pentru dezvoltarea companiilor din România. Această evoluție este necesară entităților care urmăresc extinderea regională, construirea unor modele de business internaționale sau trecerea la etapa următoare de creștere. Tema a fost centrală în cadrul conferinței organizate de KPMG și ZF, intitulată „Good governance as a catalyst for performance and effective boards”.
Adela Ciucioi, partner, head of audit & assurance, KPMG in Romania and Moldova, CEE audit transformation leader, subliniază că companiile românești au ieșit din etapa de adolescență și tind spre maturitate. Pentru a susține o viziune curajoasă și o dezvoltare accelerată, organizațiile au nevoie de sisteme solide și de un mediu de control intern care să furnizeze informații de calitate. Aceste elemente sunt vitale pentru ca boardul să poată lua decizii strategice corecte și pentru a susține modele de business globale.
Din perspectiva reglementării, Alexandru Petrescu, președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, consideră guvernanța ca pe o „logistica invizibilă” indispensabilă pentru o economie de succes. El menționează că, la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară, guvernanța corporativă reprezintă o condiționalitate primară în procesele de supraveghere, reglementare și autorizare. Deși istoria adoptării acestor principi în România este relativ scurtă, evoluția recentă indică o maturizare a practicilor de business, transformând guvernanța într-un catalizator pentru boarduri eficiente.
Sistemul de control intern este prezentat ca un mecanism critic, comparat de Călina Iacob, Associate Partner, Risk Advisory, KPMG Consulting, cu sistemul nervos al unui atlet. Acest sistem trebuie să transmită semnale rapide către conducere pentru a identifica riscuri sau blocaje operaționale. O comunicare eficientă a informațiilor permite companiilor să se adapteze cu agilitate la schimbările pieței. În acest context, un board pregătit trebuie să dețină instrumentele necesare pentru a lua decizii la timp, evaluând critic propunerile managementului.
Motivația adoptării acestor standarde este strâns legată de nevoia de finanțare externă, conform Daniela Maior, președinte al Asociației Române pentru Relația cu Investitorii (ARIR). Prima sursă de capital, de obicei de la bancă, impune o guvernanță minimă legată de raportarea financiară. Nivelul de complexitate crește semnificativ atunci când companiile caută investitori privați, private equity sau pregătesc un IPO. De asemenea, diversitatea în consiliile de administrație, incluzând reprezentarea femeilor, este văzută ca un factor de îmbunătățire a gestionării riscurilor.
Evoluția guvernanței corporative în România a trecut prin etape legislative importante, precum adoptarea Ordonanței 109 din 2011, susținută de Banca Mondială, sau actualizările post-aderare la Uniunea Europeană. Aceste măsuri au transformat guvernanța dintr-o percepție de set coercitiv de condiționalități într-un instrument de creare de valoare pe termen lung. Astăzi, transparența și reziliența sunt elemente fundamentale pentru companiile care doresc să fie competitive pe piețele internaționale și să atragă capital de calitate.