Nuclearelectrica a dat luceafărul contractării unei finanțări de 800 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Această investiție strategică are scopul de a prelungi durata de exploatare a reactorului cu încă 30 de ani, menținând capacitatea de producție de 706 MW. Decizia a fost luată în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor Nuclearelectrica din 29 octombrie, cu un suport masiv de 99,877% din voturile reprezentate.
Finanțarea de la BEI este structurată prin două contracte distincte, fiecare în valoare de 400 de milioane de euro. Aceste împrumuturi vor avea o maturitate de 22 de ani, fiind prevăzută și o perioadă de grație de patru ani pentru începerea rambursării principalului. Utilizarea acestor fonduri este însă condiționată de formalizarea unei garanții de stat pentru 80% din principal, un contract care va fi semnat între BEI și statul român prin intermediul Ministerului Finanțelor.
În paralel, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a solicitat sprijinul statelor membre ale Alianței Nucleare pentru acest proiect de modernizare. În cadrul unei reuniuni la Luxemburg, acesta a invitat partenerii europeni să susțină inițiativa în perioada de consultare publică de 30 de zile. Această solicitare vine în contextul investigației deschise de Comisia Europeană în aprilie 2026, care analizează dacă sprijinul financiar de aproximativ 3,2 miliarde de euro respectă normele privind ajutoarele de stat.
Planul de sprijin notificat către Bruxelles include un grant de 600 de milioane de euro și un contract pentru diferență pe o perioție de 30 de ani. Acest mecanism este conceput pentru a asigura venituri stabile producătorului și pentru a oferi protecție împotriva modificărilor legislative. Comisia Europeană a menționat în evaluarea sa că proiectul este necesar, însă a ridicat semne de întrebare privind structura ajutorului, efectele asupra concurenței și riscurile financiare asumate de stat.
Proiectul de retehnologizare este critic pentru securitatea energetică, având în vedere că Unitatea 1 asigură aproximativ 10% din producția de electricitate a României. Reactorul, care a intrat în exploatare comercială în 1996, va beneficia de un nou ciclu de funcționare fără a-și modifica puterea. Dumitru Chisăliță a subliniat necesitatea unui cadru european neutru tehnologic, care să recunoască rolul energiei nucleare alături de sursele regenerabile în asigurarea stabilității energetice.
Sistemul energetic național se confruntă cu o perioadă de instabilitate, fiind menținută starea de alertă pentru Centrala Nucleară Cernavodă. Conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial pe 28 octombrie, această stare a fost prelungită cu 30 de zile. Factori precum nivelul scăzut al Dunării și riscul de dificultăți în alimentarea cu energie electrică în orele de vârf impun măsuri de gestionare a rezervelor de putere și a importurilor.