Finalul anului prezintă un calendar dens de oportunități de finanțare pentru sectorul agricol din România, prin intermediul Planului Național Strategic și al Fondului pentru Modernizare. Deși există mai multe direcții de sprijin disponibile, procesul de accesare este marcat de dificultăți administrative semnificative. Fermierii se confruntă cu o birocrație excesivă și cu costuri mari pentru pregătirea proiectelor, elemente care reduc apetitul pentru utilizarea banilor europi.
În cadrul AFIR sunt active mai multe sesiuni de finanțare, printre care DR-14 pentru investiții în ferme mici și DR-18 pentru floricultură, plante medicinale și aromatice. În curând urmează să fie lansat și programul DR-12, destinat consolidării fermelor tinerilor fermieri recent instalați sau a celor cu vârsta de până în 45 de ani. Din cauza volumului mare de sesiuni, procesul de evaluare a proiectelor ar putea dura între șase și șapte de luni.
Pe lângă programele AFIR, se preconizează relansarea unei sesiuni pentru schema de energie prin Fondul pentru Modernizare, deoarece fondurile nu au fost epuizate la sesiunea închisă în luna august. Alte direcții de sprijin care ar putea fi deschise includ DR-31, pentru plata primelor de asigurare, și DR-21, orientat către investiții în biosecuritatea fermelor zootehnice. Acestea reprezintă unele dintre ultimele fonduri disponibile în cadrul actualului Plan Național Strategic.
Accesarea acestor resurse este îngreunată de necesitatea unor studii și avize costisitoare, care pot ajunge la mii de euro și durează luni de zile. În cazul fermelor mici, riscul de a pierde aceste sume este ridicat, deoarece banii cheltuiți pe documentație nu sunt recuperați dacă proiectul este respins. De asemenea, lipsa cadastrării terenurilor și dificultățile de punctaj complică situația, în special pentru programul de consolidare a fermelor tinerilor.
Programul pentru tineri fermieri a suferit modificări care au crescut concurența, extinzând eligibilitatea către persoanele de până la 45 de ani. Această schimbare a dus la niveluri de cofinanțare de 35% pentru categoria celor de până la 45 de ani și de 20% pentru tinerii fermieri. Nivelul de cofinanțare este considerat ridicat pentru fermierii din România, care se confruntă cu o bancabilitate redusă din cauza secetei.
Evoluția sectorului agricol depinde de capacitatea de a trece de la simpla achiziție de utilaje la investiții în digitalizare, biosecuritate și procesare. Dezvoltarea unor branduri puternice și a capacităților de procesare ar putea ajuta la reducerea deficitului comercial agroalimentar, evitând exportul de materii prime și importul de produse procesate. Simplificarea procedurilor și digitalizarea proceselor rămân condiții esențiale pentru ca fondurile să fie utilizate eficient.
Contextul economic actual pune presiune pe sectoarele de producție, în timp ce autoritățile monitorizează fluxurile financiare și bunurile provenite din licitații sau controale. În acest peisaj, capacitatea fermierilor de a accesa capital pentru modernizare este crucială pentru stabilitatea economică a sectorului agroalimentar din țară.