Proiectul minier de la Valea Rovinei, gestionat de compania canadiană Euro Sun Mining, se află în centrul unei discuții privind necesitatea unei finanțări suplimentare de 400 de milioane de dolari. Această sumă ar putea fi adăugată peste o facilitate de finanțare existentă, evaluată la 200 de milioane de dolari. Zăcământul situat în județul Hunedoara deține rezerve de 217 tone de aur și 635.000 de tone de cupru, fiind considerat al doilea cel mai important proiect de acest tip din Europa.
Resursele estimate de Euro Sun Mining includ aproximativ 400 de milioane de tone de resurse totale. Din acestea, în categoriile resurselor măsurate și indicate, compania contabilizează 7 milioane de uncii de aur, echivalentul a circa 217 tone, și 1,4 miliarde de livre de cupru, ceea ce reprezintă aproximativ 635.000 de tone. Aceste cifre subliniază potențialul economic imens al exploatării de la Rovina, care ar putea schimba dinamica sectorului minier la nivelul continentului.
În prezent, procesul de exploatare este blocat din cauza unor obstacole juridice semnificative. Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv avizul de mediu necesar pentru începerea activităților, fapt ce a obligat compania Euro Sun Mining să înceapă imediat întocmirea unei noi documentații. Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, a indicat că această întârziere este rezultatul neconcordanțelor existente între legislația națională și normele europene aplicabile.
Laurențiu Nistor a subliniat faptul că zăcământul de la Bucurescii Bradului, de la Rovina, a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de interes european. El a menționat că, dacă Guvernul ar putea facilita această investiție, România ar beneficia economic, cu condiția unei calcule corecte a redevențelor. Proiectul este văzut ca o oportunitate majoră, având în vedere că resursele de cupru de aici sunt considerate a doua cea mai mare resursă de cupru din Uniunea Europeană.
Implementarea Legii UE privind materiile prime critice (CRMA), intrarea în vigoare în 2024, oferă un cadru strategic pentru astfel de proiecte. Actul normativ impune ca, până în anul 2030, 10% din materiile prime strategice să fie obținute prin extracție internă, 40% prin prelucrare și 25% prin reciclare. Această reglementare europeană este esențială pentru reducerea dependenței de importurile din țări terțe și pentru consolidarea lanțului de aprovizionare în Europa Centrală și de Est.
Dezvoltarea proiectului de la Rovina ar putea genera impact economic prin crearea de locuri de muncă și investiții în infrastructură locală. Pe termen lung, creșterea producției interne de aur și cupru ar contribui la reducerea dependenței de importuri și la consolidarea capacității industriale a României. Totuși, deoarece multe proiecte miniere rămân în faza de pre-producție, termenele concrete de finalizare ale exploatării rămân incerte în contextul actual.