Radu Magdin, analist geopolitic și CEO Smartlink, propune o schimbare de paradigmă în modul în care companiile românești abordează procesul de internaționalizare. În loc de modelul actual, bazat pe antreprenori care pleacă singuri pe piețe străine, el recomandă trecerea la o strategie de tip „Echipajul România”. Această abordare presupune ca grupuri de companii independente, din sectoare diferite, să plece în mod sincronizat pentru a reduce costurile și a construi o infrastructură comună.
Analistul subliniază că orice firmă care intră pe o piață nouă se confruntă cu trei taxe majore: taxa pe informație, taxa pe încredere și taxa pe rețea. Pentru o companie de talie medie, aceste costuri legate de avocați, contabili, bănci și parteneri pot fi decisive. În modelul actual, numit „Lone Wolf”, fiecare firmă plătește aceste taxe integral, iar resursele investite dispar odată cu retragerea companiei din acea zonă geografică.
Radu Magdin analizează diverse modele internaționale pentru a ilustra beneficiile unui ecosistem solid. Menționează sistemul coreean bazat pe chaebol-uri și cel japonez prin sogo shosha, dar recomandă adaptarea modelului german Mittelstand. Acesta din urmă se bazează pe firme independente susținute de o infrastructură vastă de camere de comerț și garanții pentru export. Scopul este ca drumul către piețele externe să fie deschis de un vehicul care servește mai multe companii simultan.
Propunerea pentru România vizează formarea unor echipaje de 5 până la 10 companii pentru fiecare piață strategică, precum Mumbai, Dubai sau Chicago. Aceste grupuri ar putea include o bancă, o firmă de tehnologie, una industrială, una de servicii și una de bunuri de consum. Astfel, prima companie care reușește să se stabilească nu mai pornește de la „kilometrul zero”, ci deschide ruta pentru restul membrilor care folosesc aceleași contacte și reputație.
Eficiența acestui sistem ar trebui măsurată prin prezența de lungă durată pe piață, nu prin numărul de delegații organizate. Radu Magdin avertizează că acest mecanism necesită un acord solid între guvern și mediul de afaceri, care să reziste schimbărilor politice. Infrastructura de internaționalizare are nevoie de un orizont de zece ani pentru a produce rezultate reale, evitând astfel abordarea de tip promovare temporară a exporturilor.
Situația comercială a României este marcată de un deficit comercial care a ajuns la 32,7 miliarde de euro în 2025, conform datelor furnizate de INS. Această cifră reflectă dificultatea companiilor naționale de a menține o prezență semnificativă pe piețele externe. În acest context, dezvoltarea unor mecanisme de suport pentru exportatori devine o prioritate pentru echilibrul economic al țării.