Un nou raport elaborat de Departamentul de Stat al SUA descrie climatul investițional din România ca fiind unul mixt, evidențiind o serie de provocări structurale. Documentul semnalează o economie marcată de corupție, instabilitate legislativă, inflație ridicată și un deficit bugetar persistent. În ciuda acestor obstacole, raportul subliniază că România rămâne o economie deschisă către investițiile străine, oferind argumente pentru atragerea capitalului internațional prin poziția sa strategică și resursele naturale disponibile.
Din punct de vedere legal, cadrul oferit investitorilor străini este descris ca fiind favorabil, permițând accesul liber la piața internă și tratamentul național. Nu există restricții privind participarea capitalului străin în companiile comerciale românești, iar investitorii pot constitui companii deținute integral de capital străin. Aceștia au posibilitatea de a converti și repatria integral profiturile după plata taxelor, însă raportul avertizează că obținerea drepturilor pe cale judiciară poate fi un proces costisitor și imprevizibil.
Lipsa predictibilității legislative și a capacității instituționale reprezintă o problemă majoră care afectează negativ mediul de afaceri. Departamentul de Stat menționează că sectorul energetic este expus frecvent schimbărilor legislative neanticipate, inclusiv în ceea ce privește taxele. Raportul citează exemple precum taxarea profiturilor excepționale, plafonarea prețurilor la energie și gaze sau introducerea taxei speciale pe construcții, procese care sunt adesea adoptate cu consultări publice anemice și studii de impact limitate.
Corupția este identificată drept o problemă de natură permanentă, în ciuda pașilor făcuți în combaterea ei. Conform datelor din raport, care citează Eurobarometrul din ianuarie-februarie 2025, 90% dintre oamenii de afaceri români consideră că fenomenul este răspândit în țară. De asemenea, 91% dintre aceștia indică schimbarea rapidă a legislației ca fiind una dintre cele mai mari dificultăți economice, în timp ce 84% reclamă complexitatea procedurilor administrative.
În ceea ce privește securitatea investițiilor, România își consolidează mecanismele de screening pentru sectoarele considerate strategice. Începând cu martie 2026, pragul general pentru anumite investiții în domenii sensibile, precum energia, transporturile sau infrastructura critică, va fi ridicat de la 2 milioane de euro la 5 milioane de euro. Deși mecanismul este extins și către investitorii din UE, screeningul poate viza și sume sub acest prag dacă există riscuri pentru securitatea națională.
Sistemul bancar românesc este prezentat ca fiind stabil, bine capitalizat și profitabil în comparație cu bănci similare din Europa. Conform datelor BNR citate în raport, rata de solvabilitate a sistemului era de 23,66%, iar rata creditelor neperformante a fost de 2,69% în decembrie 2025. Această stabilitate financiară vine într-un context în care forța de muncă, deși competentă, se confruntă cu un deficit de personal calificat și o povară fiscală asupra muncii de 42,8%.