Guvernul României implementează o reformă strategică prin care terenurile neagricole și degradate vor fi integrate în sectorul energetic. Prin utilizarea alocărilor financiare din cadrul programului REPowerEU, statul urmărește crearea unor zone de accelerare pentru producția de energie regenerabilă pe suprafețele aflate sub administrarea Agenției Domeniilor Statului (ADS). Această inițiativă vizează transformarea pământurilor sterile în surse active de curent electric verde, optimizând utilizarea resurselor deținute de stat.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în coordonare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), a promovat modificarea cadrului legislativ care guvernează ADS. Schimbarea fundamentală vizează extinderea mandatului instituției, care nu se va mai limita exclusiv la administrarea și concesionarea terenurilor agricole. ADS devine astfel un pilon strategic în procesul de tranziție energetică a țării, profitând de pachetul de peste 2 miliarde de euro disponibil prin REPowerEU, componentă a PNRR, dedicată independenței energetice.
Proiectul de act normativ propune modificarea Legii 268/2001 pentru a permite utilizarea terenurilor neproductive, precum nisipurile, haldele de steril sau fostele vetre industriale. Aceste suprafețe, care anterior generau doar costuri de administrare din cauza birocrației, vor fi încadrate oficial ca zone de accelerare pentru energie regenerabilă. În cadrul acestui proces, se va asigura o protecție strictă a cernoziomurilor și a terenurilor arabile de înaltă fertilitate, fiind interzisă instalarea parcurilor fotovoltaice pe solurile productive.
Noua legislație prevede mecanisme de concesionare rapidă prin licitații publice cu strigare, adresate investitorilor privați din domeniile eolian, solar sau de stocare a energiei. Implementarea unui sistem de tip ghișeu unic și accelerarea avizelor vor scurta termenele de autorizare pentru constructorii de parcuri energetice. Această abordare are scopul de a elimina blocajele de urbanism și de mediu care au întârziat proiectele de infrastructură verde timp de mulți ani în trecut.
Reforma promite un dublu beneficiu economic prin colectarea de redevențe substanțiale pentru bugetul de stat și dezvoltarea unor capacități de producție de talie gigant. Prin atragerea capitalului privat pe terenurile sterile, România își propune să adauge mii de megawați verzi în Sistemul Energetic Național până în anul 2026. Obiectivele includ, de asemenea, reducerea presiunii asupra prețurilor de producție și asigurarea unei infuzii masive de fonduri europene în economia națională.
Această strategie de dezvoltare a energiei regenerabile se aliniază cu tendințele de investiții în sectorul energetic observate recent. În timp ce proiectele de tip REPowerEU vizează resursele verzi, alte entități precum Nuclearelectrica (SNN) gestionează necesități de finanțare pentru rețelele de bază, cum ar fi împrumutul de 800 de milioane de euro de la BEI pentru Unitata 1 de la Cernavodă. Ambele direcții contribuie la securitatea energetică a țării prin diversificarea surselor de producție.