O delegație română condusă de Nicușor Dan a vizitat sediul JP Morgan de pe Wall Street, în scopul căutării unor surse de finanțare esențiale pentru economie. Întâlnirea cu investitorii americani a vizat obținerea de capital pentru datoria publică și pentru proiecte strategice de infrastructură. România urmărește să atragă fonduri mari pentru a susține necesarul anual de finanțare, estimat la cel puțin 60 de miliarde de euro pe parcursul următorilor 4 ani.
În cadrul discuțiilor, Nicușor Dan a subliniat importanța parteneriatelor cu băncile de investiții și fondurile de capital pentru orice stat modern. Președintele a transmis investitorilor că România va menține o traiectorie clară de reducere a deficitului și a datoriei publice, indiferent de zgomotul politic. Obiectivul principal este recâștigarea competitivității țării și a Europei, prin implementarea unor măsuri de consolidare fiscală care să ofere siguranță partenerilor externi.
O componentă majoră a vizitei a fost prezentarea ofertelor de investiții pentru sectoare critice, precum infrastructura civilă, energie, digitalizare și centre de date. România propune proiecte concrete în drumuri și porturi, dar și în domeniul industriei de apărare și al infrastructurii militare. Autoritățile caută să consolideze Parteneriatul Strategic cu SUA prin transfer de tehnologie americană și prin dezvoltarea unor proiecte comune pe Flancul Estic.
Sergiu Mișcoiu a explicat faptul că poziționarea diplomatică a României a fost gestionată pragmatic pentru a menține o relație deschisă cu administrația Trump. Această abordare flexibilă ar putea facilita negocierile economice și poate ajuta la reducerea primei de risc. În prezent, dobânzile la titlurile de stat românești pe 10 ani sunt de 7,44%, un indicator care reflectă percepția investitorilor privind riscul economic și instabilitatea politică.
Deși România are o importanță geostrategică, Sergiu Mișcoiu menționează că în ierarhia americană țara nu beneficiază de aceeași prioritate ca Polonia sau țările baltice. Obiectivul delegatiei este de a obține angajamente legate de planul militar, minerale rare și clauze economice favorabile. Succesul acestor demersuri depinde de capacitatea statului de a demonstra o gestionare riguroasă a bugetului și de a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2031.
Eforturile de consolidare fiscală pentru reducerea deficitului sunt esențiale pentru menținerea încrederii agențiilor de rating. Autoritățile române încearcă să convingă instituțiile financiare internaționale că ajustările bugetare sunt susținute de reforme care pot produce efecte pe termen lung. Această strategie de ajustare este vitală pentru a asigura stabilitatea economică și pentru a facilita accesul la capital pe piețele externe.