România a intrat în topul primelor zece țări care au beneficiat de volumul de capital privat mobilizat de către Banca Mondială. Această poziționare intervine într-un context economic marcat de creșterea costurilor energetice, dobânzi ridicate și incertitudinile generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Miza pentru economia română este dublă, vizând atât atragerea investițiilor necesare dezvoltării, cât și limitarea impactului șocurilor financiare și energetice asupra bugetelor publice.
În exercițiul financiar încheiat în iunie, Banca Mondială a gestionat un volum record de 112 miliarde de dolari din surse private, comparativ cu cele 69 de miliarde de dolari înregistrate anul precedent. La aceste sume s-au adăugat 123 de miliarde de dolari din resursele proprii ale instituției, totalizând un volum de finanțări de 235 de miliarde de dolari. România se alătură în acest clasament unor economii precum Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic și Chile.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a indicat că instituția este în discuții cu 30-40 de state pentru a oferi asistență financiară de urgență. Fondul inițial de urgență a fost stabilit la 25 de miliarde de dolari, însă alte 35 de miliarde de dolari ar putea fi mobilizate prin redirecționarea resurselor de la proiecte deja aprobate. Dacă presiunile economice vor crește, sprijinul total ar putea ajunge la pragul de 100 de miliarde de dolari.
Riscurile economice includ scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, factori care pot crește costurile de transport și cele din sectorul agricol. În același timp, dobânzile ridicate îngreunează refinanțarea datoriilor și finanțarea investițiilor noi. La nivel global, Banca Mondială estimează că economiile în curs de dezvoltare vor trebui să ramburseze creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026, dintre care o treime reprezintă plata dobânzilor.
Pentru a reduce presiunea asupra serviciului datoriei, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional dezvoltă mecanisme de înlocuire a împrumuturilor vechi cu finanțări mai ieftine, susținute de garanții. Ajay Banga a menționat că 14-15 proiecte de acest tip sunt în pregătire pentru a permite direcționarea economiilor către educație, sănătate sau protecția mediului. Instituția încearcă, de asemenea, să atragă mai mult capital privat prin extinderea garanțiilor împotriva riscurilor politice.
Evoluția piețelor financiare și a costurilor de energie rămâne un factor critic pentru stabilitatea economică regională. În contextul tensiunilor geopolitice actuale, accesul la finanțări sustenabile devine esențial pentru negara cu resurse bugetare limitate. Capacitatea de a transforma accesul la capital în investiții productive va determina reziliența economiilor în fața șocurilor externe și a volatilității prețurilor la combustibili.