România a înregistrat în anul 2025 o rată a formării brute de capital fix de 25,6% din PIB, poziționându-se pe locul al treilea în Uniunea Europeană. Această performanță este susținută de o rată de investire care depășește media europeană cu peste patru puncte procentuale. Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, a subliniat că investițiile au reprezentat unul dintre principaleele motoare ale economiei într-un an caracterizat prin dificultăți.
Conform analizei prezentate de Cristian Popa în articolul „România în construcție”, acumulările de capital fix au cunoscut o creștere de 3,4% în cursul anului 2025. Această evoluție a avut un impact direct asupra indicatorilor macroeconomici, contribuind cu aproape un punct procentual la dinamica PIB real. Cristian Popa a precizat că această performanță este remarcabilă, având în vedere contextul de consolidare fiscală prin care trece economia națională.
Formarea brută de capital fix include investițiile întregii economii în diverse active utilizate pe termen lung, nu doar cheltuielile publice. Printre acestea se numără clădirile, infrastructura, utilajele, echipamentele, mijloacele de transport și software-ul. Cristian Popa a menționat că o economie aflată în proces de convergență nu se poate baza exclusiv pe consum, fiind esențială acumularea de capital și creșterea productivității pentru dezvoltarea pe termen lung.
În ceea ce privește sursele de finanțare, investițiile publice au fost impulsionate în 2025 de o absorbție mai puternică a fondurilor europene. Acest flux de capital a reușit să compenseze restrângerea finanțării provenite din sursele naționale. Cristian Popa a comparat fondurile europene cu o „undiță” care trebuie utilizată pentru dezvoltare, nu cu un „pește” ce trebuie consumat, subliniind importanța apartenenței României la Uniunea Europeană.
Totuși, Cristian Popa avertizează că o rată ridicată de investire reprezintă un avantaj doar dacă respectă criterii de eficiență și performanță. El a declarat că „doar acele investiții cu multiplicator mare ne vor duce spre prosperitate”, deoarece nu orice cheltuială de capital generează automat dezvoltare. Competiția pentru capital este intensă în domenii precum energia, infrastructura, apărarea, inteligența artificială și reindustrializarea, unde capitalul caută randament și încredere.
Evoluția investițiilor în România se încadrează într-un context de transformare economică, unde sectorul de energie și infrastructura rămân piloni critici. Deși piața de e-commerce din România arată o dinamică puternică, dezvoltarea pe termen lung depinde de capacitatea de a transforma capitalul în productivitate. Obiectivul principal rămâne obținerea unui nivel cât mai mare de dezvoltare din fiecare leu investit în activele economiei.