România se află în cea mai slabă poziție din Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de inovare, conform datelor Eurostat. Andreea Mitiriță, Partener PwC România, subliniază că investițiile în cercetare și dezvoltare au devenit o necesitate critică pentru companiile care doresc să rămână competitive pe o piață marcată de tehnologii emergente și presiuni constante asupra costurilor. Companiile care nu dezvoltă propriile soluții riscă să rămână blocate în rolul de furnizori cu marje de profit reduse.
Datele statistice evidențiază un decalaj masiv între România și restul membrilor UE în domeniul activităților de inovare. În anul 2022, doar 8,8% dintre întreprinderile românești erau active în inovare, o cifră mult sub media europeană de 51,4%. În comparație, Bulgaria înregistrează peste 26% companii inovatoare, în timp ce în Polonia, Ungaria și Slovacia ponderea acestora depășește pragul de 30%, evidențiind dificultatea companiilor locale de a adopta noi tehnologii.
Din perspectiva finanțării publice, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană, cu alocări pentru cercetare și dezvoltare de doar 0,09% din PIB pentru anul 2025. Această valoare reprezintă o scădere semnificativă față de nivelul de 0,28% din PIB înregistrat în 2016. În contrast, Polonia a reușit o creștere a cheltuielilor pentru acest sector, trecând de la 0,33% din PIB în 2016 la 0,47% din PIB în 2025, consolidându-și astfel poziția pe piața tehnologică.
Pentru a recupera acest decalaj, companiile pot utiliza facilități fiscale, precum deducerea suplimentară de 50% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare, ceea ce generează un beneficiu efectiv de aproximativ 8%. Începând cu anul 2026, apare și opțiunea unui credit fiscal de 10% din cheltuielile eligibile, care poate fi scos direct din impozit. O altă măsură importantă este amortizarea super-accelerată pentru activele noi achiziționate în 2026, permițând deducerea fiscală a 65% din valoarea activului în primul an.
Un instrument de sprijin major este programul „TechUp România”, care dispune de un buget total de 5,3 miliarde de lei pentru perioada 2026–2032. Acest program finanțează întregul proces, de la cercetare până la producție, vizând proiecte cu valori între 5 și 50 de milioane de lei. Beneficiarii trebuie să asigure 25% din costuri din surse proprii, iar ajutorul poate ajunge la 50% pentru cercetarea industrială și 25% pentru dezvoltarea experimentală.
Evoluția indicatorilor economici relevă o dependență tot mai mare a competitivității de domenii precum inteligența artificială, digitalizarea și tranziția energetică. Deși subfinanțarea cercetării este o problemă cronică în România, utilizarea strategică a granturilor și a stimulentei fiscale este esențială pentru transformarea proiectelor în produse comerciale. Companiile trebuie să planifice riguros fluxurile de numerar și structura juridică pentru a profita de aceste instrumente de sprijere publică.