România a intrat în grupul celor zece principale țări care au beneficiat de capitalul privat mobilizat de către Grupul Băncii Mondiale. Această performanță a fost înregistrată în cadrul exercițiului financiar finalizat în luna iunie, când instituția a atins un volum record de 112 miliarde de dolari. România se alătură în acest top de țări precum Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic și Chile.
Nivelul de 112 miliarde de dolari mobilizat din sectorul privat reprezintă o creștere semnificativă față de cele 69 de miliarde de dolari înregistrate în anul precedent. Această sumă este de peste trei ori mai mare decât volumul de capital observat în 2022, perioada care a precedat preluarea conducerii instituției de către Ajay Banga. La acest montan de capital privat se adaugă și investițiile de 123 de miliarde de dolari realizate din propriile resurse ale Băncii Mondiale, totalizând 235 de miliarde de dolari.
Distribuția capitalului privat arată o concentrare majoră în economiile cu venituri medii-superioare, precum Argentina și India, care au atras împreună aproximativ 50 de miliarde de dolari. Pe de altă parte, economiile cu venituri medii-inferioare, printre care se numără Bangladesh și Angola, au beneficiat de alte 37 de miliarde de dolari. În schimb, țările cu venituri reduse au reușit să atragă doar circa 3 miliarde de dolari, evidențiind dificultățile de accesare a finanțării private în aceste zone.
La nivel regional, America Latină și Caraibele au dominat prin atragerea a 36,3 miliarde de dolari din capitalul privat. Europa și Asia Centrală au beneficiat de 21,3 miliarde de dolari, în timp ce Africa a înregistrat 22 de miliarde de dolari, iar Asia de Sud 19,2 miliarde de dolari. Ajay Banga a subliniat importanța mobilizării tuturor surselor de finanțare, având în vedere faptul că țările occidentale au redus semnificativ ajutorul bilateral oficial pentru dezvoltare.
În paralel, Banca Mondială gestionează discuții cu între 30 și 40 de state pentru acordarea unor asistențe financiare de urgență. Aceste fonduri sunt necesare pentru combaterea șocurilor economice și a creșterii prețurilor la energie cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Instituția anticipează că necesarul de finanțare ar putea crește în lunile următoare, pregătind posibilitatea de a pune la dispoziție până la 100 de miliarde de dolari pentru economiile afectate.
Gestionarea datoriei publice rămâne o provocare majoră pentru economiile în curs de dezvoltare, care au de plătit creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026. O treime din această sumă este reprezentată exclusiv de dobânzi. Pentru a reduce presiunea, Banca Mondială implementează mecanisme de conversie a datoriei în investiții pentru dezvoltare, permițând țărilor să înlocuiască împrumuturile vechi, scumpe, cu finanțări noi, mai ieftine, susținute de garanții.