România traversează o transformare semnificativă a profilului investițional, mutându-se de la un model bazat pe costuri reduse de producție către unul care integrează servicii de afaceri, cercetare și dezvoltare (C&D) și infrastructură digitală. Conform studiului EY Attractiveness Survey Romania 2026, țara evoluează de la execuția eficientă a proceselor de asamblare către o propunere hibridă, care combină amploarea producției cu activități de înaltă valoare adăugată, precum ingineria și tehnologiile avansate.
În anul 2025, România a înregistrat 109 proiecte de investiții străine directe (ISD) anunțate, reprezentând o creștere de 16% față de anul precedent, în context în care Europa a înregistrat o scădere de 7%. Proiectele de extindie au reprezentat 55% din totalul ISD, indicând o încredere ridicată a investitorilor în competențele și infrastructura existente. Locurile de muncă asociate acestor investiții au crescut cu 39%, ajungând la 5.710, o evoluție contrastantă cu scăderea de 25% observată la nivel european.
Motivațiile investitorilor reflectă o schimbare de paradigmă, unde accesul la piețe și clienți noi a ocupat prima poziție cu 44%, depășind importanța costurilor reduse, care s-a situat la 27%. De asemenea, condițiile fiscale au fost menționate de 39% dintre subiecți, în timp ce oportunitățile tehnologice și accesul la competențe au fost prioritizate de 37%. Această diversificare a interesului indică faptul că România nu mai este privită doar ca un hub de costuri mici, ci și ca un pământ pentru talente și tehnologie.
Totuși, există un decalaj semnificativ între intențiile de investiții și proiectele efective, în special în sectoarele de cercetare și servicii. În timp ce 52% dintre investitori plănuiau alocări de capital în Business Support Services (BSS), doar 17% din proiecte au fost realizate efectiv, iar în C&D, raportul a fost de 41% intenții față de doar 8% realizări. Producția rămâne singurul sector cu o execuție solidă, cu 43% dintre intenții transformându-se în 47% din proiecte efective.
Problemele de execuție sunt atribuite unor bariere structurale, precum infrastructura deficitară, subfinanțarea și impredictibilitatea politicilor publice. De asemenea, 44% dintre respondenți prioritizează o infrastructură tehnologică mai bună, iar 41% menționează necesitatea unor competențe tehnologice mai solide. Pentru a reduce aceste decalaje, este necesară o abordare care să faciliteze implementarea rapidă a proiectelor complexe, oferind certitudine în autorizare și stabilitate în reglementările fiscale și administrative.
Contextul economic actual evidențiază o competiție regională intensă, în care România se poziționează într-un segment superior față de vecinii săi. În timp ce Bulgaria și Serbia rămân ancorate în sectoare cu complexitate mai redusă, precum agricultura sau asamblarea, România deține un portofoliu industrial diversificat, incluzând vehicule și produse electronice. Această poziție permite țării să evolueze de la un avantaj bazat pe costuri la unul bazat pe capacități tehnologice și de inginerie.
Context_missing: true