Piața imobiliară din București se îndreaptă către un nou ciclu de dezvoltare, cu prognoze care indică un ritm de investiții similar cu cel din ultimul deceniu. Dezvoltatorii imobiliari anticipează transformarea capitalei într-un oraș policentric până în anul 2036, integrând locuințe, birouri și spații verzi în centre urbane distincte. Această evoluție este susținută de o cerere robustă și de dorința jucătorilor majori de a extinde modelele de business atât pe plan local, cât și pe piețe internaționale.
One United Properties a marcat o expansiune strategică prin înregistrarea primei companii în Statele Unite la 1 ianuarie 2026, începând operațiunile în Nashville. Această mișcare este susținută de investitori români care își doresc să își diversifice portofoliile geografic. În același timp, compania menține un ritm susținut în România, având în portofoliu aproximativ un milion de metri pătrați construiți în ultimii zece ani. Victor Căpitanu, CEO al One United Properties, estimează că dezvoltarea orașului până în 2036 va fi cel puțin la fel de intensă ca cea de până acum.
Sectorul de birouri și cel rezidențial rămân piloni centrali ai creșterii economice în capitală. Redport își propune să depășească pragul de un miliard de euro valoare a proiectelor până la finalul anului viitor, având în prezent un portofoliu de 750 de milioane de euro. HILS Development gestionează în prezent între 2.000 și 3.000 de apartamente în construcție, concentrându-se pe proiecte de regenerare urbană. Această activitate intensă reflectă maturitatea pieței, unde clienții caută tot mai mult facilități de tip wellness și tehnologie avansată în spațiile de lucru.
Regenerarea centrului istoric reprezintă următoarea mare oportunitate pentru investitori, dacă viziunea autorităților se va traduce în acțiuni concrete. Dezvoltatorii urmăresc transformarea zonei pe modelul Madridului, însă au subliniat necesitatea unor instrumente juridice eficiente pentru a rezolva problemele istorice ale clădirilor de patrimoniu. Parteneriatul public-privat este văzut ca motorul esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru modernizarea zonelor industriale dezafectate. Fără un dialog real cu administrația locală, eforturile de a crea cartiere integrate riscă să rămână fragmentate.
Noul Cod al urbanismului oferă un suport legal crucial prin introducerea contractului de urbanizare. Acest instrument permite dezvoltatorilor să negocieze cu primăria modul în care se împarte costul infrastructurii încă din faza de PUZ, oferind predictibilitate proceselor de autorizare. Această schimbare legislativă este considerată un factor de diferențiere care poate evita pierderile de timp în planificare. În acest context, prețurile sunt prognozate să crească semnificativ, cu estimări care indică o medie de la 3.500 la 4.000 de euro pe metru pătrat în următorii zece ani.
Evoluția pieței imobiliare din România are loc într-un cadru macroeconomic complex, marcat de schimbări legislative și de reglementări financiare. În timp ce sectorul construcțiilor caută stabilitate prin noi instrumente de urbanism, alte sectoare economice se confruntă cu reglementări mai stricte, precum cele impuse de BNR pentru instituțiile financiare paritare (IFN). Această dinamică subliniază importanța predictibilității pentru toți actorii economici care operează în țară.