România este comparată cu un copil talentat care are capacitatea de a fi printre primii din clasă, dar care nu își execută întotdeauna obligațiile, conform unei analize ING. Deși țara se confruntă cu probleme precum inflația ridicată, stagnarea economică și un deficit bugetar semnificativ, aceasta deține avantaje strategice pe care puține state europene le posedă simultan. Resursele energetice, specialiștii în tehnologie, terenurile agricole și poziția geografică reprezintă piloni care pot susține o dezvoltare accelerată.
Evoluția economică a României a înregistrat o convergență puternică față de restul Europei în ultimele două decenii. PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare a crescut de la sub 30% din media UE la aproape 80%, în timp ce productivitatea muncii s-a triplat între anii 2000 și 2024. Un exemplu de succes este regiunea București-Ilfov, care în 2024 ocupa locul al șaptelea în Europa după PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare, depășind regiuni precum Olanda de Nord sau Budapesta.
Capitalul uman reprezintă un avantaj major, reflectat prin faptul că 31% dintre studenții români sunt înscriți în programe STEM, peste media europeană de 27%. Totuși, există provocări demografice și educaționale, deoarece doar 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare. În plus, aproximativ cinci milioane de români trăiau în afara țării în 2025, fenomen pe care economiștii ING îl văd ca pe o oportunitate de a utiliza experiența și capitalul diasporei pentru dezvoltarea internă.
Sectorul energetic oferă o bază diversificată, România fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025. Dependența de importurile de energie era de aproximativ 30% în 2024, o cifră mult mai mică decât media europeană. Proiectul Neptun Deep, cu rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaze, ar putea consolida această poziție începând cu 2027. Pentru a beneficia efectiv, țara are nevoie de investiții masive în transportul, distribuția și stocarea energiei electrice.
Economia digitală prezintă un contrast marcat între infrastructură și utilizare, România fiind lider european în conectivitatea fixă, cu 96,3% din gospodării accesate prin fibră optică. În ciuda acestui avantaj, doar 5,2% dintre companiile din România utilizează inteligența artificială, față de 20,0% la nivelul Uniunii Europene. Deși utilizarea AI a crescut cu aproape 70% în ultimul an, există un decalaj între infrastructura performantă și competențele digitale de bază ale populației, care sunt de doar 31,8%.
Pe plan fiscal, economiștii ING estimează că deficitul bugetar va scădea de la 9,3% din PIB în 2024 la 5,1% în 2027, iar datoria publică va ajunge la 63% din PIB în aceeași perioadă. Un aspect notabil este nivelul scăzut al îndatorării populației, care în 2025 reprezenta doar 12% din PIB, comparativ cu media europeană de aproape 50%. Această rezilieniență financiară a gospodăriilor poate fi însă transformată într-un motor de creștere prin utilizarea mai eficientă a economiilor și a creditelor bancare.